Acasa > Articole > Doza De Realitate > Procuroriii şi judecătorii ar putea să depindă de avizul psihiatrului

Procuroriii şi judecătorii ar putea să depindă de avizul psihiatrului

 

În şedinţa din ziua de 23 octombrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare pe următoarele aspecte:

1. procedura de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prevăzută în art. 52 al legii,
2. dispoziţiile art. 62 şi art. 64 din aceeaşi lege

1. Aplicarea actualei modalităţi de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prevăzută de lege, a dovedit, cu prilejul concursului de promovare recent desfăşurat, o serie de neajunsuri care se impun a fi eliminate pe viitor: concursul a ocupat o perioadă foarte mare de timp (peste 6 luni), costul financiar ridicat, coroborat cu eficienţa scăzută a procedurii (au promovat doar doi candidaţi, raportat la cele 26 de posturi vacante de judecător la ÎCCJ), numărul foarte mare de persoane implicate în organizarea concursului etc.
Astfel, s-a propus reducerea la 40 de zile a termenului prevăzut de art. 52 alin. (2) din lege, în vederea asigurării unei mai mari celerităţi în desfăşurarea procedurii de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ, abrogarea textelor de lege care prevăd participarea la comisii a persoanelor care nu fac parte din sistemul judiciar, care nu au atribuţii în formarea magistraţilor etc. Totodată, s-a mai propus ca toate cele trei probe existente în actuala procedură să aibă o pondere în punctajul final, – inclusiv, deci, interviul – pe care îl vor obţine candidaţii în cadrul concursului, iar fiecare dintre acestea să fie eliminatorie prin punctajul minim obligatoriu.
În privinţa probei interviului, s-a propus ca evaluarea integrităţii candidaţilor să se efectueze pe baza unui raport întocmit de Inspecţia Judiciară, precum şi a răspunsurilor primite de la candidaţi la întrebările puse de membrii Plenului CSM pe baza acestui raport, a sesizărilor şi observaţiilor opiniei publice referitoare la integritatea acestora, a datelor existente la dosarul profesional etc.
Dintre actualele probe de concurs, s-a propus eliminarea probei scrise teoretice, întrucât prin acest concurs este necesară o evaluare a candidaţilor sub aspectul experienţei profesionale, reflectată în cazurile soluţionate, nu prin prisma capacităţii de memorare şi reproducere a teoriei.
În privinţa comisiilor de concurs prevăzute în actualul art. 52 indice 1, alin. (3), s-a propus ca membrii comisiilor să nu poată avea apartenenţă politică la data formării comisiilor.

2. Aplicarea practică a dispoziţiilor art. 62 şi 64 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, a ridicat mai multe probleme sub aspectul reglementării situaţiei în care un magistrat este afectat de o maladie psihică de natură să-l împiedice în exercitarea funcţiei în mod corespunzător. Astfel, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 62 alin. (1) lit. b) şi art. 64 alin. (1) din lege, suspendarea din funcţie a unui magistrat pe motiv de afecţiune psihică se poate dispune de către CSM doar dacă maladia respectivă este constatată de o comisie medicală printr-o expertiză de specialitate. În prezent, legea nu prevede nicio sancţiune pentru magistratul care refuză nejustificat să se prezinte la expertiza de specialitate, astfel încât CSM este în imposibilitate de a dispune suspendarea acestuia din funcţie pentru înlăturarea stării de pericol general. S-a propus reglementarea unor măsuri prin care magistratul respectiv să fie determinat să se prezinte în vederea efectuării expertizei. Concret, s-a propus instituirea unui caz de suspendare provizorie şi facultativă a magistratului în cauză, măsura urmând să fie dispusă tot de către CSM în situaţia în care nu există motive care să justifice refuzul prezentării magistratului la comisia de expertiză. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, magistratului nu îi sunt plătite drepturile salariale iar intervalul de timp în care magistratul este suspendat nu constituie vechime în magistratură. S-a mai propus ca suspendarea din funcţie să înceteze în momentul prezentării magistratului la expertiza de specialitate.
În situaţia în care, la recomandarea comisiei de expertiză psihiatrică, se dispune suspendarea unui magistrat până la însănătoşire, stare care se va dovedi printr-o nouă expertiză.
S-a propus ca, după expirarea termenului de suspendare stabilit de către comisia medicală de specialitate şi efectuarea unei noi expertize, Consiliul Superior al Magistraturii să aibă posibilitatea de a hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a magistratului, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, eliberarea din funcţie în condiţiile legii, urmând ca magistratul să primească o indemnizaţie specială, echivalentă cu un anumit cuantum din drepturile salariale pe care le-a avut în ultima lună de activitate.
Similar, au fost formulate propuneri legislative pentru anumite categorii de boli fizice.

Luând în discuţie propunerile de modificare legislativă prezentate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Ministerului Justiţiei în vederea iniţierii şi promovării unui proiect de act normativ care să fie înaintat Parlamentului României.

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media
 

 

Pentru a citi conţinutul Legii 202/2004 click aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.