Acasa > Articole > Editorial > Băsescu şi mama lui Hamlet

Băsescu şi mama lui Hamlet

 

 

Diversiunile lui Traian Băsescu sunt tot mai meschine, când şcolăreşti, când pentru satisfacerea gustului maidanez; replica societăţii mature întârzie; lumea „cumsecade” aiurează.

 

Şi mama lui Hamlet, în straie vinovate. Fiul ulcerat de ură, înfruntând-o, urcă spre nemurire, to be or not to be? Şi fără straiele vinovate ale mamei sperjure, fiul ar fi rămas anonim, fiu şi atât, şi mai departe, spre azi, ce-ar fi fost astăzi Europa şi America fără paranoicul Hitler şi tehnologia dezvoltată de război, şi ce-ar fi fost Dumnezeu fără diavolul atotputernic, sau doar cu un drac pricăjit împotrivă-i? Nu-i aşa? – puterea răului susţine şi provoacă tăria binelui. Şi ce-i drept, dacă astăzi Lagărul Uniunii Europene li se arată românilor în lumina sa dinăutru şi nu din spusele diriguitorilor săi, faptul acesta curăţat de ignoranţă îl datorăm tot unui scelerat, acelui cineva ce îngroaşă răul până la vomă şi depresie, cu burtă-verzimea după el. Dar, pe jos, sunt cojile de seminţe scuipate şi pe terase chefuiesc escrocii, moara macină diversiunea. Ca la teatru. Şi paso doble. Şi Hamlet întârzie. Războiul s-a terminat. Muzicanţii surescitaţi, dă-i şi cântă. Băsescu  înoată în propria-i mizerie, şi presa-i moartă, când nu-i isterică; răspunsurile  românului rămîn fără întrebări, avanscena e goală, nişte golănaşi. Hamlet întârzie. Replica la Băsescu o dă puştimea. Meschină-i mizeria, meschină-i replica!    

     

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.