Acasa > Articole > Investigatii > Fraudă electorală dovedită

Fraudă electorală dovedită

Anchetă poliţienească făcută cu capul în nisip, ca struţul. Încît te întrebi ce e: surplus de activitate, dezinteres, nepricepere, rea voinţă, comandă politică? Toate acestea la un loc sau altceva? Sînt doar cîteva dintre întrebările care se nasc atunci cînd afli că, deşi a trecut un an de la alegerile europarlamentare, încă există români care sînt purtaţi pe drumuri şi anchetaţi pentru vot multiplu. O astfel de situaţie trăiesc cel puţin patru persoane dintr-o localitate băcăuană, acuzate de comiterea acestei infracţiuni. Dacă una dintre probleme o reprezintă timpul nefiresc de lung necesar pentru soluţionarea acestor dosare, cel puţin la fel de grav pare a fi şi modul în care îşi desfăşoară activitatea poliţiştii desemnaţi să se ocupe de ele.

Prolog

Una dintre marile gogoriţe ale campaniei electorale pentru alegerile din 2009 a constitut-o sloganul «votul multiplu înseamnă închisoare». Nu numai că aceasta nu a împiedicat deloc turismul electoral, dar, cel puţin pînă acum, în ciuda cazurilor semnalate şi dovedite chiar în ziua votării, nu s-a auzit nici măcar despre o arestare. Pentru că în toate aceste situaţii, aşa cum au demonstrat mass media şi mai multe organizaţii civice implicate în observarea procesului de votare, turismul electoral şi votul multiplu au fost organizate chiar de către liderii politici şi apropiaţii acestora.
Ar mai fi de adăugat şi faptul că puţin înainte de data alegerilor Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţa printr-un comunicat achiziţionarea unui soft în valoare de peste 600 de milioane de euro, soft ultraperformant, care permitea semnalarea oricărei tentative de fraudă electorală, iar în cel mult o jumătate de oră informarea era trimisă în mod automat şi la nivel central, respectiv la AEP, în vederea centralizării datelor şi a tragerii cît mai rapide la răspundere a celor vinovaţi.
Alte sume de bani au fost alocate MAI, în aceeaşi perioadă, de la fondul special de rezervă al Guvernului, pentru instalarea de aparatură de supraveghere la toate secţiile speciale de votare. Astfel, dădeau asigurări autorităţile la vremea respectivă, orice tentativă de fraudă putea fi constatată şi stopată pe loc. Adică pe 7 iunie 2009. Şi totuşi…

Fapte

Şi totuşi, iată-ne ajunşi în data de 18 mai a anului 2010.
Subofiţerul Sterea, şef de post al comunei Bîrsăneşti, judeţul Bacău, bate pe la porţile unor localnici din satul Brăteşti. E trecut puţin de ora prînzului, iar poliţistul este însoţit de un coleg. Nimeni nu-l cunoaşte, pentru că nu e de-al locului, dar toată lumea ştie că este poliţist pentru că poartă uniformă.
"Eram acasă şi săpam prin grădină, cînd au venit la poartă, povesteşte Zamfira Miron, femeie simplă, cu frică de dumnezeu şi de lege. Mi-a spus şeful de post că trebuie să vin neapărat să dau o declaraţie. E drept că nu avem post de poliţie în sat… Aşa că ne-a chemat la bufet".

Tot la bufet şi tot pentru a da declaraţii au fost convocaţi, conform propriilor spuse, octogenarul Gheorghe Ghinea, Lăcrămioara Miron şi Alecu Munteanu, alt localnic ajuns la vîrsta senectuţii. Aici, altă surpriză. Îi aştepta al treilea poliţist, "unul de la oraş (Oneşti – n.a.), care nu s-a prezentat". În schimb, a intrat direct în miezul problemei. Adică a luat-o în primire pe Zamfira Miron. "Fata ta, Lăcrămioara, a votat anul trecut ? Păi io mai ştiu?, a răspuns femeia. A trecut un an de-atunci şi-acum fata e plecată la nişte cursuri în Italia. Ce cursuri? Pai e studentă la Drept, la facultatea din Iaşi. Acum îmi amintesc că şi atunci cu votarea era de două saptămîni la Iaşi, că avea examen. A, deci e studentă la Drept şi a votat de opt ori!", s-a răstit poliţistul în timp ce-i arăta două tabele de votare ce păreau a proveni din surse diferite.

Cu număr mai mare sau mai mic de voturi multiple povestea poliţistului s-a repetat. Inclusiv în cazul octogenarului Ghinea. Care, arată documente medicale, la vremea respectivă «nu şi-a făcut datoria de cetaţean», deoarece era internat în spital. Cu toate acestea şi el apare pe mai multe liste. În toate cele patru cazuri, una dintre liste este cea din satul Brăteşti, localitate în care nu se aflau cel puţin Lăcrămioara Miron şi Gheorghe Ghinea în ziua votării. În schimb, semnăturile lor pe acea listă există!!!

Iar poliţistul de la oraş ţinea să se întoarcă musai – musai la sediu cu declaraţii. Dacă nu direct de la «făptaşi», măcar de la rudele acestora. Singurul care s-a împotrivit a fost Alecu Munteanu: "Pentru ce să vin la bufet ? Că a votat fata mea? E treaba ei, e majoră. Căutaţi-o pe ea în Canada, că e plecată de mult acolo. De ce să dau eu declaraţie pentru ea"? Şi poliţiştii l-au lăsat în pace.

În schimb, Zamfira Miron s-a grăbit să-şi sune fiica în Italia şi să îi spună tărăşenia. Lăcrămioara a liniştit-o cît a putut. "Am votat, i-a spus Lăcrămioara, aproape de ora la care se închideau urmele, în satul Vîlcele. Ştii că am avut examen în ziua aia. După ce am terminat m-a luat cu maşina o colegă şi cumantul ei, care locuiesc la Tîrgu Ocna, dar, ţi-am zis, era tîrziu şi am ajuns doar pînă la Vîlcele". Aceste lucruri le-a explicat în scris, trei săptămîni mai tîrziu, adică pe 1 iunie, şi poliţistului care între timp "s-a dumirit" că n-a votat de opt, ci de două ori.
Dar cîtă vreme nu e limpede cum a ajuns semnătura Lăcrămioarei Miron şi pe lista din satul natal, Brăteşti, ea este departe de a fi scoasă din cauză. Nici nu se poate considera scăpată de dosarul penal.

Întrebări fără răspuns

Cum o să să se descurce poliţistul cu Lăcrămioara Munteanu, cea plecată în Canada, pentru a închide lucrarea, e greu de răspuns. Cel mai probabil o să uite de dosar pînă la prescrierea faptei. Însă, categoric, i-ar fi la îndemînă să afle cum au ajuns semnăturile celorlalţi acuzaţi măcar pe lista din Brăteşti. Cea mai în măsură să-i ofere răspunsuri este profesoara Nicoleta Florentina Voicu, de la şcoala din sat, care a fost preşedinte al comisiei de votare respective.

Subinspectorul Narcisa Butnaru, purtător de cuvînt al IPJ Bacău spune, pe bună dreptate, că tot ce poate să facă e să transmită informaţiile aşa cum i se oferă. Respectiv, colegii ei s-au dus la oamenii din satul Brăteşti împreună cu şeful de post Sterea, dar "i-a chemat la căminul cultural, într-o sală de şedinţe, nu la bufet. Şi i-a chemat aici pentru că afară ploua şi pînă la cel mai apropiat post de poliţie sînt vreo şapte kilometri. Dacă a audiat şi alte persoane care au legatură cu aceste dosare ? Încă nu, dar nici nu sînt închise, deci mai e pînă se vor da soluţii".
Referitor la declaraţiile cerute rudelor pentru presupuse fapte comise de persoane majore, Narcisa Butnaru explică la fel de limpede că asta a fost cerinţa procurorului de caz.

În loc de epilog

Concluzia firească ? Una singură. Cel puţin patru persoane, dintre care una – Lăcrămioara Miron -, nu se aflau în satul Brăteşti, apar cu semnătură de votanţi pe listele din acest sat. Dovezi că studenta n-a votat la Brăteşti ? Arhisufieciente: lucrarea şi prezenţa de la examen, cel puţin doi martori imparţiali şi credibili că s-a aflat în altă parte, declaraţia ei şi listele de votare din comunca Vîlcele, unde fata recunoaşte că a votat pe 7 iunie 2009.

Or, dacă un singur caz demonstrează că listele de vot din satul Brăteşti au fost măsluite, concluzia logică, inclusiv ţinînd cont de prezumţia de nevinovăţie, este că şi în celelalte cazuri este vorba tot despre voturi falsificate. Iar cineva s-a ocupat nu numai de falsificarea semnăturilor, ci şi de organizarea întregii măsluiri.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.