Acasa > Unde-i lege... > Un nou Statut al poliţistului

Un nou Statut al poliţistului

După 4 luni de dezbatere publică, noua formă a proiectului legislativ privind autoritatea poliţistului a fost aprobată astăzi de Guvern.

Proiectul a fost modificat în urma consultării societăţii civile, organizaţiilor non-guvernamentale, organizaţiilor sindicale şi profesionale ale poliţiştilor. La această formă a proiectului au contribuit, printre alţii: Apador-CH, ActiveWatch, GRADO, Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României.

Modificările propuse nu au incidenţă asupra reglementărilor privind adunările publice.

Pentru prima dată în istoria Poliţiei Române, procedurile care vizează cele mai frecvente interacţiuni cu cetăţenii devin transparente şi vor fi cuprinse în lege, în acest fel evitându-se interpretările mai mult sau mai puţin subiective faţă de acţiunile poliţiştilor.

După aprobarea în Guvern, proiectul va ajunge în Parlament.

Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, 22 februarie a.c., proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice prin care se propune stabilirea, în mod clar şi transparent, la nivel de lege, a regulilor de intervenţie a poliţiştilor şi a poliţiştilor de frontieră, precum şi înăsprirea cadrului juridic pentru o serie de fapte antisociale care aduc atingere intereselor comunităţii.

Activitatea poliţistului reprezintă un serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei şi al comunităţii. Pentru ca poliţistul să poată răspunde solicitărilor cetăţeanului, asigurându-i protecţia necesară, trebuie să aibă la îndemână instrumente juridice care să confere eficienţă activităţii sale şi să-i permită astfel să acţioneze pentru rezolvarea problemelor comunităţii şi apărarea intereselor statului.

Pentru a face legea mai predictibilă şi pentru a se cunoaşte exact, când şi cum se desfăşoară interacţiunea dintre poliţist şi cetăţean, ce drepturi şi obligaţii revin fiecăruia dintre aceştia, proiectul de lege instituie reguli clare referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor şi al vehiculului persoanei, conducerea persoanei la sediul poliţiei şi utilizarea forţei.

Astfel, în proiectul de lege sunt enumerate situaţiile în care poliţistul va avea dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea unei persoane, respectiv dacă:

  1. a) aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
  2. b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
  3. c) aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie, ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilităţii, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive, ori a altor asemenea circumstanţe, necesită sprijinul organelor abilitate;
  4. d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
  5. e) aceasta desfăşoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice;
  6. f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat;
  7. g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condiţiile legii;
  8. h) există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.

Poliţistul are dreptul să solicite persoanei legitimate să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. Totodată, poate să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control. Prin poziţie inofensivă se înţelege:

  1. a) ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul,
  2. b) depărtarea picioarelor,
  3. c) adoptarea poziţiei şezut,
  4. d) adoptarea poziţiei culcat,
  5. e) altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană.

Solicitarea de a adopta o poziţie inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care-l poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei.

Se interzice solicitarea adoptării poziţiei şezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor.

Se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliţia, stai! – Nu te apropia!, ori de a nu se conforma solicitărilor  poliţistului (să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, respectiv să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a controlului corporal).

Textul proiectului cuprinde şi garanţiile necesare respectării drepturilor persoanelor.

De exemplu, persoana legitimată are dreptul de a fi informată verbal, de către poliţist, cu privire la motivul legitimării.

De asemenea, persoana condusă la sediul poliţiei are dreptul de a fi informată cu privire la: motivele conducerii, drepturile pe care le poate exercita, dreptul de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, dreptul de a fi asistată de un avocat, de a comunica direct cu acesta în condiţii de confidenţialitate, de a nu da nicio declaraţie fără prezenţa acestuia, de a informa un membru de familie sau altă persoană pe care o indică, de a fi consultată de un medic, de a comunica prin interpret dacă nu înţelege limba română sau dacă, din cauza unor deficienţe, nu se poate exprima.

Poliţistul va avea dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când:

  1. a) nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
  2. b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor, ori bunurilor aflate asupra sa, există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
  3. c) prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
  4. d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.

După verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei, poliţistul are obligaţia de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliţiei, fără a se depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării. La expirarea acestui termen, persoana are dreptul de a părăsi sediul poliţiei. Dacă identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, termenul se poate prelungi, motivat, până la 12 ore.

În prezent, Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române prevede că o persoană poate fi condusă la sediul Poliţiei în vederea identificării şi luării măsurilor legale pentru cel mult 24 de ore.

În proiectul aprobat de Guvern se menţionează că poliţistul trebuie să întocmească un proces-verbal în care consemnează motivele conducerii persoanei la sediul poliţiei, măsurile realizate cu această ocazie, precum şi, după caz, motivele prelungirii termenului de 8 ore.

Persoana condusă la sediul poliţiei are posibilitatea de a contesta măsura dispusă de poliţist, înainte de încetarea acesteia, la şeful ierarhic al poliţistului.

De asemenea, prin proiect se propune majorarea cuantumului amenzilor pentru refuzul de a da relaţii cu privire la identitate (de la 100 – 500 lei, limitele cuantumului devin 500 – 1500 lei) având în vedere că refuzul de legitimare presupune deplasarea persoanei şi identificarea la sediul poliţiei, timp în care poliţistul nu poate interveni la alte cazuri ce reclamă prezenţa sa în teren. De multe ori refuzul de legitimare stă la baza escaladării unor situaţii tensionate în interacţiunea poliţist-cetăţean.

Se propune creşterea valorii amenzilor pentru organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţia de locuinţe (de la 500 – 1.500 lei, limitele cuantumului devin 2.000 – 3.000 lei).

În caz de repetare, într-un interval de 24 de ore, a faptei constând în organizarea de petreceri private în spaţiul public, amenda va fi cuprinsă între 3.000 şi 6.000 lei.

Dacă nici această amendă nu conduce la restabilirea ordinii publice, poliţistul poate aplica sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, urmând ca procesul-verbal de constatare a contravenţiei să fie înaintat, în cel mult 48 de ore, instanţei competente.

Prin proiect se propune incriminarea faptei persoanei care, după ce a fost avertizată, împiedică în mod nemijlocit organul de ordine publică de a-şi îndeplini, în condiţiile legii, obligaţii de serviciu referitoare la legitimarea, controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat. Această  infracţiune va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, cum ar fi, spre exemplu, ultrajul.

DIRECŢIA INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.