În fiecare zi există oameni care încalcă legea. Unii sînt reţinuţi, alţii arestaţi, iar pentru alţii se emit sentinţe juecătoeşti. Sentinţa vă ţine la curent cu cele mai importante cazuri.
Guru Bivolaru cere daune morale statului român
Liderul spiritual MISA, Gregorian Bivolaru, le cere judecătorilor să oblige statul să-i plătească 30.000 de euro pentru prejudiciile pe care le-ar fi suferit în timpul comuniştilor. Din localitatea suedeză Karlskrona, Bivolaru a trimis o scrisoare Tribunalului Bucureşti prin care cere să fie despăgubit pentru că ar fi fost deţinut politic pe vremea lui Ceauşescu .
„În perioada regimului comunist am fost arestat, torturat, discreditat moral şi mi s-au adus acuzaţii pe nedrept-acestea din urmă constituind baza condamnărilor pentru infracţiunile de drept comun la care am fost supus şi care, în realitate, erau un paravan pentru exercitarea împotriva mea a opresiunilor politice", s-a plâns Bivolaru.
El cere câte zece mii de euro pentru fiecare măsură luată de judecătorii comunişti împotriva sa: două sentinţe de condamnare cu închisoarea şi o decizie de internare forţată la spitalul de psihiatrie de la Poiana
Mare.
Răspândire de materiale obscene
Yoghinul-fugit din România de peste cinci ani – povesteşte că a intrat în vizorul Securităţii în 1971 din cauza corespondenţei pe care o avea cu Mircea Eliade. „În scrisorile pe care mi le-a adresat, acesta se arătase foarte prietenos şi chiar mă invitase la Paris pentru a mă ajuta să aprofundez domeniile care prezentau interes pentru mine şi care aveau legătură cu spiritualitatea", arată Bivolaru.
El ar fi fost chemat şi anchetat la sediul Securităţii din strada Eforie de „peste şapte ori" şi i s-ar fi spus să nu mai corespondeze cu Eliade, care era considerat un „duşman al poporului". Guru ar fi fost avertizat că, dacă va continua, va ajunge la închisoare pentru „atitudine duşmănoasă la adresa orânduirii sociale".
Bivolaru povesteşte că, după acest eveniment, Securitatea l-a hărţuit permanent. A fost dat afară din postul pe care îl ocupa la un oficiu poştal de pe lângă Gara de Nord şi nu s-a putut angaja ca bibliotecar la Institutul de Arhitectură. În perioada în care nu se putea angaja, Securitatea i-ar fi făcut mai multe percheziţii şi anchete şi i-ar fi confiscat cărţi despre Yoga, mistică orientală şi sexologie.
„În 1977 am fost tracasat, acuzat şi, în cele din urmă, condamnat pentru deţinere şi răspândire de material obscen, prin sentinţa penală nr. 68 din 20 ianuarie 1977, pronunţată de Judecătoria Sectorului 7, la un an de închisoare, pedeapsă care însă a fost graţiată în întregime", arată Bivolaru.
Meditaţia Transcedentală
Adevărata persecuţie, potrivit lui Bivolaru, ar fi început în anul 1980 şi ar fi avut legătură cu „Meditaţia Transcedentală" (MT). Iniţiatorul grupării MT, cetăţeanul francez de origine română, Nicolae Stoian, l-ar fi rugat să coordoneze mişcarea după plecarea sa din ţară.
În 1982, Nicolae Ceauşescu a cerut desfiinţarea Institutului de Cercetări Psihologice şi Pedagogice, iar în acelaşi an Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport a interzis „organizarea şi funcţionarea oricăror forme de yoga şi de karate". Astfel, MT a devenit ilegală, iar Bivolaru a ajuns pentru Securitate „cel mai periculos om din România".
La 17 aprilie 1984, Securitatea l-a prins în flagrant pe Bivolaru în timpul unei întruniri la care participau 17 persoane. La un moment dat şi-a făcut apariţia şi Gelu Voican Voiculescu, dar, după ce a fost legitimat, acesta a dat mai multe declaraţii despre Bivolaru, pe care l-a caracterizat ca având „o influenţă nocivă asupra celorlalţi membri ai grupului". Mai mult, Gelu Voican Voiculescu şi-a permis atunci să critice Securitatea, apreciind că „efectul de surpriză a fost ratat, descinderea având loc prea devreme".
Gelu Voican Voiculescu a negat că ar fi fost informator al Securităţii şi a susţinut că, prin declaraţiile sale, a încercat să-l ajute pe Bivolaru „aruncându-l în derizoriu".
De problema MT s-a ocupat chiar ministrul de Interne de la acea vreme, Tudor Postelnicu, cel care a şi avizat un plan de măsuri împotriva membrilor ei. Guru povesteşte că a fost anchetat timp de trei zile, la sediul din strada Rahova şi ar fi fost pus să semneze declaraţii în care erau consemnate lucruri false.
Securitatea şi telepatia
„O împrejurare relevantă pentru modalitatea de operare a anchetatorilor Securităţii a fost cea din aprilie 1984, când, după ce m-au arestat aceştia, au făcut eforturi imense, torturându-mă zile în şir în dorinţa lor de a smulge de la mine o declaraţie aberantă, cum că urma să alcătuiesc un grup care să acţioneze de la distanţă pentru a-l omorî prin telepatie pe Ceauşescu", mai povesteşte Bivolaru.
Această ipoteză ar fi fost luată în calcul de securişti după ce Guru a povestit într-un grup de yoghini că templierii medievali acţionau la unison, câte 300 de persoane odată, la o anumită dată şi oră, şi provocau în felul acesta, prin mijloace paranormale şi de la distanţă, moartea celor pe care hotărau să-i ucidă. Întreaga poveste ar fi fost înregistrată de microfoanele Securităţii.
Internat la psihiatrie
După patru luni de arest şi după o evadare de câteva zile, Guru a fost trimis în judecată pentru difuzare ilegală a unor publicaţii cu caracter mistic, exercitarea fără drept a profesiei de instructor yoga şi răspândire de material obscen.
Pentru aceste infracţiuni a intervenit însă amnistia, graţie unui decret dat de Ceauşescu. La 28 septembrie 1984, Judecătoria Sectorului 4 a decis condamnarea lui Bivolaru la un an şi şase luni de închisoare pentru evadare. „Deoarece eram considerat un om foarte periculos, pe toată durata detenţiei am fost ţinut într-o celulă specială, cu lanţuri la picioare care cântăreau şase – şapte kilograme", mai arată Guru.
Ultima întâlnire a lui Bivolaru cu Securitatea a fost în 1989, când a fost anunţat că are „discernământul pierdut", şi a fost internat la Spitalul de psihiatrie de la Poiana Mare. Decizia de internare forţată a fost luată de Judecătoria Sectorului 1, la 19 august 1989.
Azilant politic în Suedia
Gregorian Bivolaru, liderul spiritual al MISA, a fugit din România în aprilie 2005 după ce anchetatorii deschiseseră mai multe dosare penale pe numele său pentru diverse infracţiuni, printre care trafic de persoane şi raporturi sexuale cu minore. Într-un dosar, Guru a fost achitat. Bivolaru a obţinut azil politic în Suedia, deşi în România este dat în urmărire generală.
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Guru_Bivolaru_cere_daune_morale_statului_roman_0_384561820.html
Dosarul „Maternitatea Giuleşti” a fost finalizat
Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Procurorii ai Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, la data de 06.12.2010, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a inculpaţilor:
– Cârstea Florentina Daniela şi Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă (cu consecinţa decesului a 6 nou-născuţi) şi vătămare corporală gravă din culpă (cinci infracţiuni);
– Marinescu Bogdan, Dima Vasile, Toma Adrian Ioan şi Oprea Gigel, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
În data de 16.08.2010, în jurul orelor 18.30, în salonul de Terapie Intensivă nou – născuţi, din cadrul Secţiei de Neonatologie a Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”, a izbucnit un incendiu în urma căruia şase nou-născuţi aflaţi în salon, au decedat, iar alţi cinci au suferit vătămări corporale grave. De asemenea, s-a produs o pagubă materială de 1.500.602 RON, prin distrugerea aparaturii medicale şi a celorlalte obiecte din salon.
Prin natura sa, circumstanţele şi consecinţele produse, evenimentul prezintă unicitate în plan naţional, având un impact social deosebit.
Din probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale a rezultat că în data de 16.08.2010, potrivit planificării era de serviciu la salonul de Terapie – Intensivă nou –născuţi ai Secţiei Neonatologie, pe o tură de 12 ore,care a început la ora 7.00 şi se finaliza la orele 19.00, inculpata Cârstea Florentina Daneiela – asistentă medicală. Aceasta nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu stabilite în fişa postului, în sensul că nu a supravegheat în permanenţă nou-născuţii aflaţi în salonul de Terapie Intensivă. Astfel, la ora 18.24 a părăsit în mod nejusitificat salonul, lipsind aproximativ 12 minute, ceea ce a făcut imposibilă sesizarea momentului izbucnirii incendiului şi luarea măsurilor de evacuare a nou-născuţilor, cu consecinţe extrem de grave, respectiv decesul a şase nou-născuţi şi vătămarea gravă a altor cinci.
Inculpatul Marinescu Bogdan, în calitate de manager al spitalului, nu a efectuat demersuri pentru înfiinţarea în cadrul unităţii spitaliceşti a Serviciului Intern de Prevenire şi Protecţie astfel cum prevăd dispoziţiile Legii 319/2006. Acest serviciu ar fi trebuit să aibă în competenţă inclusiv analizarea alegerii, cumpărării, întreţinerii şi utilizării echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală şi care ar fi putut identifica pericolele şi riscurile de natură electrică, aspect care a avut un rol favorizant în producerea incendiului.
Inculpatul Dima Vasile, în calitate de şef al serviciului tehnic în cadrul spitalului şi responsabil cu protecţia şi prevenirea incendiilor în cadrul aceleiaşi unităţii, nu şi-a respectat obligaţiile referitoare la revizia şi întreţinerea instalaţiei electrice şi nu a luat măsuri de organizare a activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, factori care au contribuit la producerea, amplificarea şi neluarea măsurilor imediate de stingere a incendiului.
Inculpatul Toma Adrian Ioan, în calitate de şef al Secţiei de Neonatologie din cadrul spitalului, a gestionat în mod defectuos resursele umane existente şi nu a luat măsurile manageriale necesare pentru asigurarea în permanenţă, pe orice tură, la Salonul de Terapie Intensivă nou – născuţi, a numărului de asistente medicale prevăzut de dispoziţiile legale în vigoare la data de 16.08.2010.
Inculpatul Oprea Gigel, electrician în cadrul spitalului, şi-a îndeplinit în mod superficial obligaţia prevăzută în fişa postului, de întreţinere în stare de funcţionare a instalaţiilor electrice, cu prilejul verificării efectuate în data de 13.08.2010, neconstatând detensionarea elementelor elastice ale prizei, de la care s-a declanşat incendiul, respectiv pierdea caracteristicii de strângere/apăsare a lamelelor de contact bipolar.
Consecinţa încălcării îndatoririlor profesionale a fiecăruia dintre inculpaţi a fost una extrem de gravă, având în vedere faptul că incendiul s-a soldat cu decesul a şase nou-născuţi şi vătămarea gravă a altor cinci, la care s-a adăugat afectarea bunului mers al activităţii unităţii spitaliceşti şi producerea de pagube materiale.
Toate aspectele enumerate anterior şi care atrag răspunderea inculpaţilor Cârstea Florentina Daniela, Marinescu Bogdan, Dima Vasile, Toma Adrian Ioan şi Oprea Gigel, atrag în mod corelativ răspunderea penală a Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”.
Concluziile expertizei tehnice realizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă – Insemex- Petroşani, au fost în sensul că incendiul izbucnit în salonul de Terapie – Intensivă pentru nou-născuţi s-a datorat supraîncălzirii elementelor de contact ale ştecherului montat pe cablul de alimentare cu energie electrică al aparatului de aer condiţionat. Cauza a fost una de natură electrică, fiind determinată de un proces fizico-chimic incendiv şi nu exploziv.
Dosarul a fost trimis, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Sector 6.
Avocat şpăgar
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău efectuează cercetări penale faţă de inculpatul CATANĂ CONSTANTIN-CRISTIAN, avocat în cadrul Baroului Neamţ, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă.
Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie 2010 – 30 noiembrie 2010, inculpatul Catană Constantin-Cristian, avocat în cadrul Baroului Neamţ, a pretins de la doi denunţători suma de 1.000 euro sau echivalent în lei pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra magistraţilor judecători din cadrul Judecătoriei Piatra-Neamţ. Avocatul Catană Constantin-Cristian a solicitat această sumă de bani pretinzând că va asigura soluţionarea mai rapidă şi în mod favorabil a unui dosar civil în care una dintre persoanele denunţătoare avea calitatea de reclamant, dând de înţeles denunţătorilor că suma de 1000 euro este destinată magistratului învestit cu soluţionarea acestui dosar. Dosarul viza revendicarea unui teren şi a construcţiilor aferente situate în municipiul Piatra Neamţ.
La data de 3 decembrie 2010, Catană Constantin-Cristian a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie după ce a primit de la unul dintre denunţători suma de 1.000 euro.
Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. La data de 3 decembrie 2010, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, iar la data de 4 decembrie 2010, Curtea de Apel Bacău a dispus arestarea preventivă a inculpatului Catană Constantin-Cristian pe o perioadă de 29 de zile.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă.
Inculpatul Catană Constantin-Cristian a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în cursul anului 2004, în stare de arest preventiv, la momentul respectiv având calitatea de judecător (comunicat nr. 529 din 9 noiembrie 2004, afişat pe site-ul www.pna.ro). În cursul anului 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa Curţii de Apel Ploieşti hotărând condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE