Acasa > Editorial > Libertate. Acasă

Libertate. Acasă

O fetiță de 9 ani fuge de la orfelinat. Se aciuează pe lângă o familie de gospodari din Apuseni – compasiunea lumii îi fu Garda Pretoriană. După ani, reapare mama ce o abandonase. Nebuloasa de sentimente trăite la orfelinat o reînvăluie, o amețește… Se ascunde sub un podeț. Acolo-i libertatea. Acolo-i Acasă. Natura se învoiește, iată, cu mendrele ei. Sufletul fetiței simte instinctiv că ar fi o nebunie de-a lăsa neretezată, pentru un bob bun din firea veche, „urâta buruiană veninoasă”.

Noi, maturii, după ce ne-am luat rația de libertate, nu ne mai simțim acasă. Paradoxal, sub dictatura lui Ceaușescu, vitregiți de soartă, fără apă caldă, cu calorifere reci, la cozi interminabile, ne simțeam Acasă. Eram toți, UNUL. Acasă, azi, sunt azi doar alde Orban, Liiceanu, Papahagi, Patapievici, Iohannis, pentru care viața este un bâlci. O bufonerie. Și-un talcioc. Aceștia, și mediocritatea lustruită din jur, ne privesc de parcă ei ar fi niște zei și noi, ceilalți, niște unelte pe moșiile lor, gloate de manevre, cu mărgele de sticlă. Ura este leagănul lor. Ca niște îngeri parveniți ce-au uitat că ne-am născut și vom sfârși în același pământ.

Să ne ascundem, oare, și noi, maturii, sub un podeț, pentru a ne simți acasă?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.