România educată și berzele

România Educată. Ca și cum, undeva, o barză ar putea concepe un program „Barza educată”. Există în Univers o educație mai folositoare decât a berzei? Ea întărește colectivitatea, nu o divizează. Pe barză, totuși, cine a educat-o? Dezastruos nu e programul iohannist în sine, ci pretenția lui sută la sută de prost-gust. Cîțu este un om educat? Doamna ca o pupăză este o ființă educată? Educate-s ouăle lui Iohannis? Educată îi este voința ca totul să i se plece, totul să i se supună lui? Sigur, nu există om care să nu fie prizonierul instinctului său de autoconservare. Priviți-vă vecinii. Soții sunt victimele soțiilor și invers. Niciodată soții nu se consideră vinovați. La fel și nevestele. Toți suntem victime. Toți suntem stăpâni. Educația ar fi folositoare dacă ne-am putea educa instinctul de autoconservare. Am ști să admitem că suntem vinovați. N-ar mai exista moarte. Când facem vorbărie despre bine și rău, ne erodăm iremediabil. Lumea e un topogan pe care curgem toți cu voința individuală de a crea altă lume. În fața căreia eu, doar eu, să îngenuchez. O lume care nu există. E blestemul de a fi ori stăpîn, ori victimă. O lume damnată, fără scăpare. Cine pe cine educă?