M-am întrebat: „Cum aş gândi eu dacă aş fi român în Ungaria?” Nu mi-a fost greu: o făcuseră între timp alte milioane şi milioane de cetăţeni ai lumii născuţi în altă ţara decât aceea de origine.
M-aş fi făcut lutre şi punte ca fiii mei să devină cetăţeni demni ai Ungariei; să cunoască limba maghiară mai bine, mai aplicat decât majoritarii; să cunoască tradiţiile, moravurile şi obiceiurile poporului ungar cel puţin la fel de bine ca un maghiar instruit; să fie competitori de succes. Aceasta ar fi fost povara mea ca minoritar.
Legea prin care copiii cetăţenilor maghiari trăitori în România vor fi obligaţi să înveţe româna ca pe o limbă străină este contrară în primul rând intereselor etniei maghiare, le refuză urmaşilor acesteia dreptul de a fi competitori în ţara în care trăiesc, este o instigare la dezbinare etnică, este o crimă.
Am căutat în istorie ceva mai abject decât cârdăşia între UDMR şi PDL şi mi-a fost imposibil să găsesc. Prin această lege, pe care PDL şi UDMR vor s-o impună ţării prin asumarea răspunderii, România confirmă că nu mai este o ţară, o comunitate cu legi şi instituţii; că poporul ce o locuieşte este hăcuit de porniri barbare; se dezagregă, aşteptând un semn de mântuire de la sfintele moaşte.
P.S. Nominalizând doar UDMR şi PDL, am totuşi o îndoială: UDMR urmăreşte mai puţin interesele coetnicilor, cât mai ales despărţirea de români; este sincer în ceea ce face; face ceea ce şi-a propus să facă: se prostituează politic. PDL este partidul la putere şi îşi vinde şi mama ca să rămână acolo; este sincer în ceea ce face; pentru asta, cedează ceea ce are în posesie doar vremelnic şi nu-l costă nimic, interesul naţional. PSD şi PNL fac ce trebuie să facă orice partid de opoziţie: urlă la lună; sunt sincere în felul cum procedează. Şi totuşi, în jocul parlamentar, partidele enunţate mai sus sunt puncte fixe, jaloane obligatorii. Doar atît.Toate legile imunde, antinaţionale, au trecut prin Parlament, s-au sprijinit pe o construcţie artificială, ilegitimă şi trădătoare: UNPR. UNPR şi Traian Băsescu, patronul UNPR, sunt vânzătorii de haos. Fără ei, nimic din ceea ce a aruncat poporul român în deznădejde şi autodezagregare n-ar fi funcţionat în legalitatea constituţională.
Nu uitaţi, în fiecare dimineaţă, în jurul orei şapte, Sentinţa vă aşteaptă cu zece rînduri de Necredinciosu în Minicronica Nopţii. Tot aici puteţi să vă spuneţi şi voi părerea în legătură cu cele citite.