Mărieş mai face greva foamei doar din cauza SRI
A P E L
semnat de 37 de organizaţii civice şi sindicale
c ă t r e
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
În atenţia domnilor
George Cristian Maior – Director al Serviciului Român de Informaţii
Florian Coldea – Director adjunct al Serviciului Român de Informaţii
Domnilor,
Neştiind la acea oră de refuzul dvs. de a comunica Parchetului că documentele din dosarul Revoluţiei care provin din arhiva SRI nu sunt în realitate secrete, , Teodor Mărieş a declarat marţi dimineaţă postului Radio France International că va ieşi din greva foamei.
Refuzul dvs dovedeşte încă o dată reaua credinţă faţă de Teodor Mărieş pe care, conform probelor din dosarul depus de acesta la CEDO, l-aţi urmărit atât în timpul manifestaţiei din Piaţa Universităţii cât şi ulterior.
Prin refuzul dvs periclitaţi viaţa lui Teodor Mărieş care se află în a 72-a zi de grevă a foamei pentru respectarea integrală a deciziei CEDO, inclusiv de către Serviciul Român de Informaţii.
Subliniem că în istoria universală există exemple de protestatari care au murit după un număr de zile de grevă a foamei cuprins între 52 şi 74. Teodor Mărieş se află în a 72-a (!) zi de grevă a foamei.
În 12 şi 13 oct. a.c., Parchetul a predat reclamanţilor la CEDO – Teodor Mărieş şi Asociaţia „21 Decembrie 1989” – toate documentele din copia dosarului Revoluţiei cu excepţia celor considerate abuziv secrete.
Spre deosebire de Ministerul de Interne, M.Ap.N, CNSAS şi S.T.S (parţial restant), Serviciul Român de Informaţii este singura instituţie care încă nu a comunicat Parchetului că documentele din dosarul Revoluţiei care provin din arhiva SRI nu sunt în realitate secrete.
Nu vă puteţi opune unei dispoziţii a Înaltei Curţi de la Strasbourg din moment ce ţara noastră este semnatară a tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care este parte.
Faptul că nu răspundeţi Parchetului de câteva săptămâni, deşi procurorul general – având în vedere greva foamei în care se află Teodor Mărieş – v-a cerut să daţi curs cu celeritate solicitării de precizare a aşa-zisei desecretizări, arată încă o dată lipsa de demnitate, modul de lucru şi de gândire tipic stalinist al SRI.
Nu sunteţi stat în stat, sunteţi o instituţie plătită din banii publici şi trebuie să răspundeţi solicitării cetăţenilor.
Ca cetăţeni ce vă plătim din banii noştri, vă cerem imperativ să respectaţi decizia Înaltei Curţi de la Strasbourg, pentru ca România să nu mai fie umilită în faţa instituţiilor europene.
Prin refuzul dvs arătaţi încă o dată ostilitate faţă de eroii revoluţiei şi de revoluţionari, iar în ceea ce-l priveşte pe Teodor Mărieş, o moarte lentă a acestuia e ideală pentru cei care de 20 de ani sunt "deranjaţi" de întrebările: „Cine-a tras în noi 16-22?”, „Cine-a tras în noi după 22?”.
Este cunoscut faptul că o parte din angajaţii instituţiei dvs au rănit şi au ucis cetăţeni români înainte şi după 22 decembrie 1989.
Prin sacrificiul său eroic, Teodor Mărieş n-a vrut altceva decât să scoată la lumină documentele probatoare ale masacrului din decembrie 1989 pentru a împiedica un nou Berevoieşti, respectiv distrugerea deliberată a dosarului Revoluţiei.
În interesul cui a fost obligat Teodor Mărieş să rămână în greva foamei timp de 72 de zile? Este evident că în interesul autorilor masacrului din decembrie ’89 care au socotit că probele acestuia vor rămâne secrete din moment ce protestatarul – care prin decizia CEDO, are dreptul de a le primi – va muri persistând în greva foamei. Poate că responsabilii masacrului consideră cu cinism că „faţă de cei peste 1600 de morţi din decembrie ce mai contează unul în plus?”.
După 72 de zile de refuz programatic, putem afirma că ne aflăm în faţa unei tentative de crimă cu premeditare. Nu o spunem doar noi, o spune şi opinia publică prin vocea unor comentatori responsabili. Iată câteva titluri semnificative ale articolelor publicate de aceştia: „Secvenţe ale barbariei: noua mineriadă în acţiune”, „Asistăm la o nouă crimă?”, „Un om se stinge – pentru Dreptate şi Adevăr”, „Un om, gata să moară pentru o idee. Îi pasă cuiva?”.
Este extrem de gravă starea sănătăţii lui Teodor Mărieş, menţinut în viaţă prin perfuzii.
Domnule Maior, domnule Coldea, vă cerem să dispuneţi comunicarea imediată către Parchet a faptului că documentele din dosarul Revoluţiei care provin de la SRI nu sunt în realitate secrete. Avem convingerea că starea sănătăţii lui Teodor Mărieş nu mai permite nici o secundă de tergiversare.
Post Scriptum.
Revenim în acest context cu apelul nostru către SRI – rămas fără răspuns – din 11 sept. 2007 (!): “În spiritul Apelului din 11 martie 2007 pentru Adevărul despre istoria recentă a României, semnat de peste 750 de intelectuali, precum şi de numeroase organizaţii civice şi sindicale, vă solicităm să asiguraţi accesul neîngrădit al procurorilor care cercetează evenimentele din 13-15 iunie 1990, la dosarul “Dâmboviţa” aflat în arhiva Serviciului Român de Informaţii. Menţionăm că rapoartele din dosarul grupului “Dâmboviţa” au ca subiect monitorizarea celui mai lung miting anticomunist din istorie, respectiv manifestaţia anticomunistă din Piaţa Universităţii din aprilie-iunie 1990, precum şi reprimarea bestială a acesteia, a presei independente, a societăţii civile şi a partidelor istorice, în 13-15 iunie 1990”.
14 octombrie 2009