UDMR începe construirea unei rețele maghiarofone în magistratură.
Sub acoperirea unei burse pentru trei tineri juriști, UDMR începe construirea unei rețele maghiarofone în magistratură. Programul pare modest, aproape inofensiv. Tocmai aceasta este subtilitatea lui: miza declarată nu se oprește la trei burse, ci urmărește formarea unei comunități profesionale distincte în interiorul justiției române.
UDMR a făcut un pas discret, dar cu o miză instituțională uriașă. Prin Fundația Communitas, Uniunea a lansat primul program destinat finanțării juriștilor maghiarofoni care încearcă să intre la Institutul Național al Magistraturii.
La prima vedere, inițiativa pare minoră: trei burse de câte 1.400 de lei pe lună, acordate timp de șase luni. Un proiect-pilot cu un buget minim de 25.200 de lei. O sumă aproape simbolică.
Dar tocmai aici se află subtilitatea programului.
UDMR nu anunță zgomotos o ofensivă asupra sistemului judiciar. Nu cere, deocamdată, locuri rezervate la INM. Nu propune examene separate și nu poate interveni în numirea magistraților. Începe cu trei burse, invocă drepturile lingvistice și prezintă totul ca pe o formă de sprijin profesional.
În spatele ambalajului social se conturează însă o strategie politică pe termen lung: formarea unei rețele de judecători și procurori maghiarofoni, sprijiniți și selectați încă din perioada concursului de o fundație care acționează explicit la solicitarea UDMR.
Beneficiarii sunt selectați de o comisie din care fac parte fostul judecător al Curții Constituționale Varga Attila și profesorii Fábián Gyula, Sztranyiczki Szilárd și Veress Emőd.
Criteriile anunțate nu se limitează la rezultatele universitare. Sunt evaluate și „motivația profesională”, respectiv „activitatea profesională și comunitară”. Noțiunea de activitate comunitară este suficient de largă pentru a ridica întrebări: ce înseamnă concret, cum este punctată și cât cântărește apropierea candidatului de structurile comunitare sau instituționale patronate de UDMR?
Fără publicarea grilei complete de evaluare, criteriul poate deveni un filtru de selecție nu doar profesional, ci și comunitar.
De la drepturile lingvistice la o justiție organizată pe criterii etnice
În loc să solicite statului român mecanisme transparente și neutre de încurajare a competențelor lingvistice pentru orice magistrat, UDMR construiește propriul program de selecție și finanțare a viitorilor magistrați.
Diferența este fundamentală.
Una este ca statul să recompenseze cunoașterea limbilor minorităților prin reguli generale, publice și aplicabile tuturor, alta este ca un partid politic să identifice, să selecteze și să finanțeze candidații înainte ca aceștia să intre într-un corp profesional a cărui independență față de partide trebuie să fie absolută.
Cifra de 1,5%, folosită fără statistici oficiale
Pentru legitimarea proiectului este invocată estimarea potrivit căreia numai 1,5% dintre magistrații din România ar cunoaște limba maghiară. Organizatorii vorbesc și despre necesitatea atragerii a aproximativ 300 de judecători și procurori maghiarofoni.
Cifrele nu provin însă din evidențe oficiale ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Ministerului Justiției. Organizatorii admit că nu există date exacte privind competențele lingvistice ale magistraților.
Nu se știe oficial câți judecători și procurori vorbesc maghiara, în ce instanțe activează, cât de des este solicitată folosirea limbii maghiare și în câte cazuri dreptul respectiv nu poate fi exercitat.
UDMR pornește, așadar, o intervenție politică în zona magistraturii pe baza unei estimări proprii, insuficient documentate public.
În discurs apare deja „discriminarea pozitivă”
Cel mai important semnal nu este valoarea burselor, ci direcția anunțată pentru etapa următoare. În relatarea presei maghiare despre lansare apare explicit ideea continuării consultărilor pentru ca juriștii maghiarofoni să ajungă într-o poziție mai favorabilă, inclusiv prin „discriminare pozitivă”. Maszol
De aici începe adevărata discuție.
Astăzi sunt trei burse. Mâine pot fi cerute locuri rezervate, criterii diferențiate sau formule speciale de recrutare teritorială. Proiectul-pilot poate deveni precedentul folosit pentru a demonstra existența unei „nevoi comunitare” și pentru a solicita schimbarea regulilor naționale.
Comunicatul Communitas vorbește deja despre consolidarea unei comunități profesionale juridice maghiare care să sprijine exercitarea drepturilor colectivității în justiție(. Fundația Communitas)
Aceasta nu mai este doar pregătire individuală. Este construcție instituțională.
Programul Communitas trebuie privit dincolo de suma modestă și de retorica drepturilor lingvistice. Adevărata sa miză este pătrunderea organizată, pe termen lung, a strategiei politice și comunitare a UDMR în interiorul sistemului judiciar românesc.
Iar justiția nu poate fi împărțită în rețele românești și maghiare. Ea trebuie să rămână una singură, independentă și egală pentru toți cetățenii.
