Patriarhia nu înțelege fenomenul, dar merge pe burtă. Să vă explic.
La moartea lui Arsenie Boca, în 1989, s-au strâns doar o sută de oameni. Acum vin peste 800.000 de pelerini anual.
Recordul a fost stabilit în primăvara lui 2015, când 95.000 de suflete s-au înghesuit în trei zile la mormânt.
A fost un record național la închinat, la stat la coadă și la cumpărat suveniruri.
Pentru că, dacă tot ai venit până aici, ce, nu iei și tu un breloc, trăi-ți-ar?
___
DOUĂ magazine, același patron.
Prețuri diferite.
În curtea mănăstirii funcționează două prăvălii. Vând cam același gen de obiecte, dar fiecare cu gestiunea și prețurile ei.
Numitorul comun: TEMU, adică China.
Capitalism curat la umbra crucii.
Dar cine e proprietarul? Arhiepiscopia Devei, care are în grijă mănăstirea.
Câți bani intră?
Nu se știe.
Nu se întreabă.
Nu se spune.
Când au fost întrebați, au refuzat politicos să explice competiția dintre cele două magazine.
___
CANONIZAT? Abia în 2025.
Vândut? Da, în masă.
Atenție, că aici e o fază tare de tot!
Arsenie Boca a fost canonizat oficial abia în 2025. Patriarhia habar n-avea de ce era atât de popular, dar nici nu prea a căutat răspunsul.
La magazin însă, e sfânt de 37 de ani.
Icoane, brelocuri, magneți de frigider, cruciulițe, insigne, tablouri, cărți, calendare, pahare, orice.
Orice pe care poți imprima mutra lui Arsenie se vinde!
Vin chinezăriile, eticheta spune „original și sfințit”, iar credincioșii le cumpără ca pe pâinea caldă.
Evlavia nu are preț.
Dar are etichetă și cod de bare.
___
Patriarhia Română nu înțelege fenomenul, nu și-l explică, dar merge pe burtă.
Logic. Cum să explici ceva ce aduce bani?
În schimb, o altă arhiepiscopie, cea din Iași, a fost întrebată despre sumele primite de la pelerini.
Au evitat răspunsul și au vorbit frumos despre cheltuieli: 14 milioane de lei în trei ani pentru hrană și ajutoare.
Nu au spus cât au încasat, ci cât au cheltuit. Clasic.
Comercianții din afara mănăstirii tremură că le vor închide tarabele, dar magazinele dinăuntru funcționează nestingherite.
Biserica profită direct de pe urma credincioșilor care cumpără fleacuri lumești cu chipul nelumeștilor.
___
În jurul icoanei s-a dezvoltat o industrie de profit material. Beneficiarii nu sunt săracii și bolnavii, ci „iubitorii de arginți”, după cum scria un ziar local în 2015.
Arhiepiscopia Devei administrează comercial mănăstirea, dar refuză să ofere cifre.
Până atunci pelerinii continuă să cumpere, iar Biserica lasă comerțul să prospere în plină curte bisericească.
Moartea e afacere. Iar Dumnezeu, aparent, e la casa de marcat.
Altfel, nu te împotrivi.
Dă banii și taci.
