Ipocrizia atotștiitoare (3) / Biblia fără părtinire

de pe 6 noiembrie 2023 488

Dacă întrebi o ființă de peste veacuri „Unde este Dumnezeul tău?”, aceasta îţi va arăta statuile sale. Dacă sfărâmi acele statui, îţi va arăta un munte, un copac, o piatră oarecare pe care ea a luat-o din albia unui râu şi a pus-o pe un soclu pentru a se prosterna înaintea ei. Tu râzi de […]

Ipocrizia atotștiitoare (2)/ Biblia fără părtinire

de Nicolae Cristache pe 5 noiembrie 2023 497

Bunicul!… Banditul!… „Porțile deschise fărădelegilor nu aveau opreliști!…” Erau vorbele lui, nu ale mele. Ticluise totul! Parcă-l aud: Ca să vezi totul, băiete, deschide porțile fărădelegilor fără opreliști. A plecat râzând… Ha,ha!… Tu vrei să ajungi la tine?… Începe de jos! Afundă-te!… Eu mi-am încheiat misia!… Plec!… Vorbele pe care ți le zic acum le […]

Ipocrizia atotștiitoare (1)/Biblia fără părtinire

de Nicolae Cristache pe 31 octombrie 2023 520

Există Dumnezeu! Respectiv, punctulețul care pompeză eternitate. Ce-ar fi lumea fără Dumnezeu? Respectiv, fără bunicul meu. Eram în a opta veșnicie când am dat peste el. O stâncă fără cap. O baniță în care se strângea apa de ploaie. Odată ajuns acolo, tot ce, până atunci, îmi păruse important, se dovedea a fi fără valoare. […]

12 rânduri/În sfârșit, am aflat

de Nicolae Cristache pe 27 iulie 2023 143

Am aflat că știu ce doar încercam să știu. Și am aflat. Nu știu nimic. Peste câteva zile sau luni nu voi mai face parte din lumea asta. Unde naiba mă duc? Aceasta este întrebarea care mă chinuie. Și mi-am vârât nasul în toate. Cine m-a pus? Astrele parcurg aceeași cale de mii, de milioane […]

Nietzsche, culorile cuptorului (2)/Omul – funie

de Nicolae Cristache pe 20 aprilie 2023 189

Pătrund anevoie la miez. Prea multe vorbe, Friedrich. Le aleg riscând. Spui tu: „Când ajunse la orașul cel mai apropiat, Zarathustra găsi mulțime de popor ce se adunase în piață. Și se adresă așa către popor: «Vin să vă anunț ce este Supraomul. Ce este omul de mâine. Omul de azi este ceva ce, obligatoriu, […]

Nietzsche, culorile cuptorului/Zarathustra, la drum

de pe 18 aprilie 2023 201

Puțină atenție: În discursul său de Rectorat, din luna mai 1933, Heidegger îl numea pe Nietzsche, ultimul fiozof german în căutarea lui Dumnezeu. Ieși un joc divin, dincolo de bine și de rău. A creionat un steag având în vârf esența cea mai intimă a ființei: dorința de putere. Dumnezeul de pe cruce este un […]

O lume de ambalaje (forma finală)

de Nicolae Cristache pe 17 iulie 2022 420

Și mereu, și tot mai apăsat, revin la lumea pe care am desenat-o după chipul și asemănarea mea. Și-aud vorbele bunicului-stâncă: Darul vorbirii ți-l las ție. Eu n-am nevoie de niciun dar, și cu atât mai puțin de cel al vorbirii. În veșnicia următoare, asta în care am intrat deja, cu acest cadou, pe pământul […]

În sfârșit, pot vorbi (forma finală)

de Nicolae Cristache pe 11 iulie 2022 259

Ziceți cu nu există Feți-Frumoși și balauri? Ce-ar fi copilăria fără ei? Ce-ar fi lumea fără mine, adică fără Dumnezeu? Vreme de nouă veșnicii, bunicul a fost stâncă în Gibraltar. În cea de a zecea, s-a pricopsit cu darul vorbirii… – Stop, stop,stop! Oprește-te!… Ce-ai zis? Vrei să repeți? M-am pricopsit? Eu m-am pricopsit? Darul […]

În sfârșit, pot vorbi

de Nicolae Cristache pe 30 iunie 2022 279

Ziceți cu nu există Feți-Frumoși și balauri? Ce-ar fi copilăria fără ei? Ce-ar fi lumea fără Dumnezeu? Respectiv, fără mine? Bunicul meu a fost stâncă în Gibraltar. Cred că eram în a opta veșnicie când am început să simt și eu ca bunicul. Înainte de a se prăpădi, ros de vânturi, bunicul m-a înzestrat pe […]

Sfârșitul omului-om, nu și sfârșitul lumii

de Nicolae Cristache pe 5 iulie 2020 949

Să nu uit: cartea pe care o încep astăzi poartă în ea următoarea imagine: lumea de astăzi s-a construit pe doi piloni; putere ilegitimă și principiul: totul se confiscă. Putere ilegitimă, Biserica. S-a autoproclamat trimisa lui Dumnezeu pe pământ – cea dintâi și cea mai gogonată minciună din câte există. Totul se confiscă pe minciună: […]