Cine nu e convins că SUA vor o Românie fără vlagă să facă bine să întoarcă foaia. Primul care şi-a dat seama de acest adevăr cumplit este chiar Traian Băsescu. Vreme de zece ani, insul a trăit, omeneşte, cu certitudinea că e ţinut în braţe nu de tâmpit şi de golan zevzec ce era, ci pentru genialitatea sa de dreapta. O convingere asemănătoare trăieşte astăzi duduia Codruţa Kövesi. Trăieşte iluzia că dânsa este Doamna de Fier a României libere şi suverane. Şi vorba celuilalt cobai, nu excesiv de român acest „celuilalt”, care zicea că a fost nevoie să moară oameni ca unii să priceapă că nici el nu e chiar de capul lui; şi să vină câţiva buni samariteni din Israel care s-o anunţe pe Codruţa că ordinul este să-şi bage în cap cele câteva minţi pe care le mai are.
A fost nevoie, iată din nou fatidicele cuvinte, ca duduiţa să uite că, la rându-i, nu e de capul dumneai. Şi s-a apucat de citit dosare, în ciuda recomandării pe care o are în general de a nu citi şi altceva decât informări. Aşa a reapărut în presă la pagina „Corupţi răi”numele lui Traian B. Mare greşeală! Fata n-a înţeles nimic din ce trăieşte, o ia pe arătură. Şi, în ciuda faptului că pe Traian B. l-au părăsit toţi, inclusiv vechii stăpâni, cineva tot i-a rămas fidel: Răzvan Ugureanu, şeful SIE. Acum duduia dispune ea însăşi de un dosar secret, cu vorbe în limba evreilor tehnocraţi.
Faţă în faţă două marionete: duduia K. şi o altă fostă slugă, Traian B. Război fratricid. Iov să fi fost în locul ambasadorului Hans Klemm şi nu merita aşa belea. Nou-belitului nu-i vine să creadă în ce lume a nimerit. Şi iată o altă vorbă a unui om de dreapta, Ion Diaconescu, care spunea: „În partid există disciplină, dar nu se respectă” – alias, în România există slugărnicie, dar există şi tâmpiţi (tâmpite) care una spunem noi şi alta înţeleg ei (ele) .
Doamne, ce dracu – scuze! -se întâmplă cu vorbele astea fatidice? A fost nevoie să ia cuvântul un mut pentru a repune lucrurile în forma pentru care şi-au dat viaţa tineri nevinovaţi. N-a rostit ceva ca lumea, c-aşa-i lumea astăzi, dar a zis totuşi ce-a fost sfătuit partenereşte să spună: că nici doamna K. nu este chiar Doamna de Fier. WOW! S-au bucurat toţi trandafirii. Iată, au zis ei cu un roşu reşapat, domnul Iohannis nu e ce e verde s-a uscat, este ceva între.
Fals! Domnul Klaus Iohannis, ia mânile de pe doamna C. şi peste capul frumoasei doamne uneşte mâinile lui Traian B. cu cele ale Codruţei K. în aplauzele doamnei Alina G., care tânjea după o alianţă de dreapta cu doi K.şi un B. la mjloc.
Cu alte cuvinte, doamnă K., vă spune un bun K. german, nu fiţi înspăimântată, el n-a vrut decât să vă atragă atenţia, nimic mai mult. Şi el are dosar, şi dumneavoastră, şi domnul B., şi toţi. Nici el nu este din cale afară de deştept, nici dumneavoastră din cale afară de proastă. Sunteţi proastă atât cât de proastă trebuie să arate o fată care se crede deşteaptă, dar proasta lor. Nu vă lăsă ei, da’ cum!?
La viitoarele alegeri, deci, se va decide câştigătorul între americanul de etnie nemţească, Hans K. şi românul fără drag de americani de etnie germană.