M-am trezit trist. Oare visele?… Oare altceva?… Dar m-am ridicat din pat alt om. Puternic, cu imboldul lui Cato, spus mie de Montaigne: „Acest veac este atât de întunecat, încât până și înfățișarea virtuții pare a fi vorbărie dăscălicească.” Vă amintiți? Așa o fi fost atunci. La noi, acum, chiar așa este. Și mi-am amintit […]

Nu mai știu la ce televiziune priveam un program cu lumea după cel de Al doilea război mondial.  Milioane și milioane de oameni erau fericiți. Râdeau se îmbrățișau, horeau. Pentru victorie. Alte sute de mii de oameni, poate chiar milioane, muriseră nevinovați în războaie. În vremea războiului, ale sute de mii de oameni, milioane de […]

Iată-mă iarăși la Spitalul Municipal din Ploiești. La 60 de kilometri de comuna Cornu, în care viețuiesc. Și patru sute de lei pe taxi. Sala de așteptare este plină de bătrâni. Nici eu nu sunt mai tânăr. Bandaje, seringi în mâini, bătrâne cu gândurile înspre copilăria de demult. Și doi bătrâni vorbăreți. Nu de mine […]

În lucrarea „Apocalipsa”,  Sfântul Ioan  înfățișează un Nero în felul următor: „Fiară rănită de moarte, cu rana mortală vindecată. Fiara care era nu mai este, dar va reveni şi al cărei număr este 666”. Scriitorul polonez Henryk Sienkievicz  susține, în romanul Quo Vadis: „Nero a incendiat Roma pentru a-și cânta versurile puțin frumoase și a […]

Aveam, cred, vreo șase anișori, pe atunci. L-am rugat pe tata să-i trimită lui Stalin o scrisoare din partea mea. Aveam cu acela, pe atunci, dorințe comune: prieteni. Mă născusem analfabet și nu știam a scrie. A scris tata în locul meu. Din păcate, tata pierduse scrisoarea.  Așa a mărturisit el. Mai târziu m-am păcălit […]

Cred că sunt două săptămâni de când am rămas liber să aleg. Greu, chiar foarte greu am putut desluși despre ce este vorba. Este limpede pentru oricine că popoarele n-au contat niciodată. Au contat doar regii. Mulți au fost uciși, dar asta nu cântărește cine știe ce. Au contat marii cântăreți precum Napoleon, sau, ca […]

Viața este ca un basm. În copilărie, era doldora de feți-frumoști, balauri, uriași, necurați… Viața a tot urcat. Balaurii din copilărie și celelalte personaje continuă să existe, numai că se alintă altfel: istorici, bancheri… Iată, chiar și cenzură! Tot cu oameni, tot cu interese, cu creiere… acuzații… înțelepciune… iubire… Doar că iubirea este calea anevoioasă, […]

Să fi fost în clasa întâia? Nu mai țin minte. Dar mi-aduc aminte pământul… Cel care m-a primit când eram cu picioarele goale și le-a mânjit cu noroi. Astăzi nu mai este același. Nu-l mai recunosc. E nou, înalt… Dar continui să-l iubesc și-l voi iubi până ce nu voi mai fi. Pe timpul acela […]

Eram mic, în clasele primare. Ședeam seara pe treptele casei și priveam stelele. Cerul. Și mă întrebam: ce sunt, câte sunt, de ce sunt, ce au de gând cu noi? M-am tot întrebat până când am ajuns în liceu. Și gata. M-am luat de fete, de fotbal, de cărți, de filme, de înjurături și visuri… […]

M-am angajat, în fața televizorului, să aflu despre ce este vorba în mitingul de sâmbătă din Piața Victoriei. Eram împovărat cu grijile mele, dar nu numai. La fel de împovărată îmi era memoria. Cu imagini incredibile despre felul în care este condusă țara. Felul în care a evoluat ființa mea este unul firesc. Reportericesc și […]