„Încet, dar sigur, schema logică a corupţiei din vămi se probează, piesele de pe tabla de şah se înlocuiesc cu nume”
Ca lider de sindicat am primit numeroase informaţii consistente cu privire la fapte de corupţie din sistemul vamal. Cu multă bună credinÈ›ă, am crezut că instituţiile statului funcţionează, drept pentru care am făcut numeroase demersuri pentru a denunţa faptele de corupţie şi abuzuri. Astfel, am sesizat Parchetul Naţional Anticorupţie, Preşedintele României, Ministerul Finanţelor Publice, Curtea de Conturi a României, am formulat acţiuni în instanţă, am publicat pe internet, am formulat comunicate de presă, însă fără rezultat.
Pe baza informaţiilor pe care le-am avut, am prezentat în 2011 schema corupţiei din vămi sub forma unei table de şah.
După un an şi jumătate de la prezentarea tablei de şah, declaraţiile celor audiaţi, autodenunţurile unor „pioni” (a se vedea cazul Marius Ungureanu, punerea sub acuzaţie a lui Radu Mărginean, fost şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor, reţinerea lui Viorel Comăniţă cel ce l-a urmat la conducerea autorităţii vamale, punerea sub învinuire a lui Sorin Blejnar şi aplicarea interdicţiei de a părăsi ţara, sunt dovezi clare că schema prezentată nu este doar logică, ci a avut la bază informaţii reale.
Veridicitatea afirmaţiilor cu privire la implicarea lui Sorin Blejnar în protejarea firmelor evazioniste (SC Petrom SA), numirea ilegală a lui Cornel Costea fostul şef al Vămii Ploieşti arestat pentru corupţie, calificarea şefului ANAF ca „tură” pe tabla de şah, a fost dovedită la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în dosarul nr. 7417/300/2011 ce a pronunţat sentinţa nr. 10984/11.07.2012, de respingere a acţiunii lui Sorin Blejnar împotriva lui Lincu Vasile, preşedintele Sindicatului „Pro Lex”.
Unele metode de fraudare a statului
– operaţiuni fictive, plimbarea documentelor, nu şi transportarea bunurilor (ex. garnituri de tren cu produse petroliere);
– neconstatarea nerespectării autorizaţiei de producere şi comercializare a produselor accizabile;
– constatarea „pierderii” unor cantităţi uriaşe de produse accizabile, accidental sau în procesul de producţie, scăzându-se astfel de la plata accizelor;
Modalităţi de control şi întocmire a rapoartelor de inspecţie fiscală
Ex. Situaţia firmelor plătitoare de accize:
– constituirea unor echipe de control “de încredere”. În acest sens precizez faptul că, la scurt timp de la numire, Sorin Blejnar a emis ordinul nr. 1164/29.05.2009 prin care dă puteri Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti să exercite activităţi de control operativ şi inopinat, pe întreg teritoriul României, numai pe baza Planului de misiune aprobat de preşedintele ANAF, subordonarea fiind directă.
– trimiterea echipelor de inspecţie fiscală care să constate situaÈ›ia exactă a firmei, (în prima fază, frauda şi prejudiciul nu se consemnează în raportul de inspecţie fiscală).
– tergiversarea prezentării raportului de inspecţie fiscală (chiar şi 8 luni de la terminarea controlului);
– modificarea, după caz, a raportului de inspecţie fiscală sau redactarea acestuia cu diferite greşeli care să permită contestarea, refacerea sau anularea raportului de inspecţie fiscală;
– executarea silită prin blocarea conturilor bancare şi sechestrarea unor bunuri, pentru ca apoi, în urma contestaţiilor să se suspende formele de executare;
Într-un stat corupt fără corupţi, într-un stat în care se încearcă sancţionarea celor care arată corupţia nu a celor care o fac, reacţia sistemului la dezvăluirile mele s-au materializat printr-o hărţuire de neimaginat.
De la verificări ale Gărzii Financiare, Inspecţiei Muncii, Protecţiei Copilului, DNA, DGA, ANI, toate încheiate fără rezultatele urmărite, de la atacuri în presă şi prin internet, de la clonarea ştampilei şi a „Pro Lex” prin înfiinţarea unui alt sindicat cu denumire similară. S-a continuat cu falsificarea semnăturii în bancă, de la blocarea fără temei a conturilor bancare, de la acţiuni în instanţă inclusiv pentru evacuarea mea din proprietatea personală, percheziţii domiciliare şi informatice, expertize la expertize care au costat statul peste 10.000 euro, prin toate acestea s-a urmărit denigrarea mea şi a organizaţiei sindicale.
Mai mult, instanţa, prin sentinţa penală nr. 235 din 06.06.2012, a admis acţiunea sindicatului, dispunând parchetului efectuarea actelor premergătoare împotriva poliţiştilor Bratu Petru Daniel şi Ionescu Aurel, însărcinaţi cu hărţuirea şi denigrarea Sindicatului „Pro Lex” şi a liderilor săi.
S-a dovedit că am avut dreptate cu privire la ceea ce am declarat, dar asta nu rezolvă problema zecilor de angajaţi, care au rămas fără loc de muncă, fiind victime ale sistemului infracţional, doar pentru simplul motiv că şi-au făcut treaba şi nu au fost părtaşi la colectarea şpăgii şi protecţia evazioniştilor.
Nu s-a rezolvat nici prejudiciul adus la bugetul statului, astfel că după reorganizare, încasările s-au redus cu 1/3, astfel cum rezultă chiar din constatările celor de la vamă şi MFP prin minuta din 27.09.2011.
Situaţia prezentă:
Sistemul de corupţie din vămi nu a fost destructurat. La conducerea vămilor se află aceleaşi persoane, iar prin schimbarea politică, nu s-a făcut decât, cel mult, rocada pe funcţii.
Spre exemplu, actualul şef al vămilor, Fronea Dorel a fost şef al Vămii Ploieşti (avansat director la Direcţia Regională Vamală Bucureşti cu puţin timp înainte de arestările efectuate la acest birou vamal), şef al vămii Constanţa şi adjunct al lui Viorel Comăniţă la Direcţia de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale până la începutul campaniei de arestări din primăvara lui 2011, când a fost trimis în Republica Moldova ca expert vamal având peste 8000 euro/lună.