Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
VLAD MIHAI, ofiţer, şeful Serviciului de Informaţii si Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii, în formă continuată (2 acte materiale), asociere pentru săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii şi de divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului
SÂMPETRU MARCEL, procuror, consilier la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), la data faptelor, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de instigare la săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii, în formă continuată (4 acte materiale) şi de asociere pentru săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii
BĂLAN GEORGE, procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la data faptelor, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile complicitate la săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii, în formă continuată (2 acte materiale) şi de asociere pentru săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii
BARBĂLATĂ GEORGETA, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data faptelor, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de favorizarea infractorului şi de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada martie 2012-iulie 2012, inculpaţii Vlad Mihai, Sâmpetru Marcel şi Bălan George, urmărind comiterea infracţiunii de folosire de informaţii nedestinate publicităţii, au urmat un plan de acţiune, anterior convenit, în cadrul căruia fiecare avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilităţile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracţională pe care urmau să o desfăşoare, după cum urmează: Bălan George şi Sâmpetru Marcel, membru CSM, respectiv consilier CSM, prin poziţiile pe care le ocupau, precum şi prin conexiunile la nivel politic, aveau sarcina de a asigura atât protecţia inculpatului Vlad Mihai, în sensul menţinerii acestuia pe funcţia de şef al SIPI Ilfov, în interesul comun al asocierii, cât şi transmiterea către acesta a unor solicitări privind obţinerea de informaţii nedestinate publicităţii, în beneficiul propriu sau al altor persoane, în special pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale. Astfel, Sâmpetru Marcel avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea şi securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaţionarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire, iar Vlad Mihai avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcţiei, informaţiile nedestinate publicităţii şi de a le furniza celorlalţi membri ai asocierii, în folosul persoanelor interesate.
În perioada martie – iunie 2012, inculpatul Sâmpetru Marcel i-a solicitat lui Vlad Mihai să afle şi să îi ofere o serie de informaţii nedestinate publicităţii, la care acesta din urmă avea acces în virtutea funcţiei. Concret, la data de 16 martie 2012, Sâmpetru Marcel i-a solicitat lui Vlad Mihai să afle dacă un anumit post telefonic este interceptat; la data de 23 mai 2012, i-a solicitat lui Vlad Mihai să-i furnizeze „date şi informaţii” despre persoana care îndeplinea funcţia de ministru al transporturilor şi, la aceeaşi dată, a primit de la Vlad Mihai un plic informaţii nedestinate publicităţii, date pe care i le solicitase anterior; de asemenea, în perioada mai-iunie 2012, i-a cerut şefului SIPI Ilfov să verifice dacă numele său apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului. În urma verificărilor pe care le-a efectuat, Vlad Mihai i-a comunicat lui Sâmpetru Marcel că numele acestuia din urmă nu apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului pe care Vlad Mihai îl conducea.
În perioada martie-iunie 2012, inculpatul Bălan George, membru al CSM, în mod repetat, l-a sprijinit moral pe inculpatul Vlad Mihai în săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii, prin întărirea şi întreţinerea hotărârii acestuia de a săvârşi fapta, prin formarea convingerii existenţei unei protecţii, prin referiri la posibile relaţii la nivel înalt în lumea politică, împrejurări ce l-au încurajat pe Vlad Mihai în efectuarea acţiunilor infracţionale.
În data de 10 iulie 2012, în condiţiile în care la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) se efectuau cercetări penale faţă de Vlad Mihai, Bălan George şi Sâmpetru Marcel în legătură cu faptele descrise mai sus, inculpata Barbălată Georgeta, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luând la cunoştinţă, în timp ce se afla la serviciu, despre faptul că procurorii DNA au adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o solicitare de autorizare a efectuării percheziţiilor domiciliare, la domiciliile celor trei, l-a avertizat pe Vlad Mihai, prin intermediul altei persoane, că domiciliul său ar putea să fie percheziţionat şi că are probleme legate de Bălan George, Sâmpetru Marcel şi DNA, asigurându-i acestuia timpul necesar pentru a distruge şi ascunde de documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală.
De asemenea, inculpata Barbălată Georgeta, după ce a pronunţat, în calitate de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, trei încheieri în baza cărora s-au emis mandate de siguranţă naţională pe numele unor persoane, i-a divulgat lui Vlad Mihai date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, date pe care le cunoştea în virtutea atribuţiilor de serviciu, acţiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranţa statului. La rândul său, Vlad Mihai a transmis datele şi numele persoanelor faţă de care s-au emis mandate de siguranţă naţională mai departe, lui Bălan George şi Sâmpetru Marcel.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE