Scrisoare deschisă către primarul general Sorin Oprescu
Stimate domnule Primar General,
Asociaţia Umanistă Română îşi exprimă dezacordul şi protestul faţă de iniţiativa abuzivă de dislocare a celor 4 statui din faţa Universităţii care reprezintă opere de patrimoniu naţional şi universal cu valoare excepţională. Acestea sunt un simbol pentru cultura română şi un reper spiritual de maximă importanţă pentru capitală. Considerăm că dacă o astfel de desconsiderare şi distrugere a istoriei naţionale va fi pusă în practică, atunci, în viitor, absolut orice altă agresiune asupra patrimoniului va deveni posibilă! Acele statui au fost amplasate acolo pentru a dura timp de secole şi milenii, nu pentru a fi dislocate în scopul satisfacerii unor interese meschine.
Asociaţia Umanistă Română a fost înfiinţată, printre altele, pentru „conservarea patrimoniului arhitectural, peisagistic, cultural şi artistic naţional şi universal” şi “protejarea mediului”. În virtutea scopurilor asociaţiei, solicităm Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti stoparea imediată a agresiunii asupra acestor statui şi a spaţiului verde din zonă şi anularea oricăror avize date până acum pentru acest demers îndreptat împotriva istoriei acestui oraş. De asemenea, în baza legii nr. 544/2001, vă adresăm rugămintea de a ne pune la dispoziţie copiile tuturor avizelor emise de instituţia dumneavoastră pentru dislocarea celor patru statui de la Universitate.
Statuile sunt monumente istorice protejate de lege, iar intervenţia asupra lor ar fi trebuit să aibă avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, dar şi al altor instituţii importante care nicăieri în lumea civilizată nu ar putea fi atât de iresponsabile încât să gireze o astfel de agresiune brutală asupra patrimoniului. Experţii în protejarea monumentelor sunt sideraţi de ceea ce se întâmplă iar vocea lor nu este ascultată de către autorităţi!
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu este cea mai veche statuie din Bucureşti şi o capodoperă a sculpturii şi pastrimoniului universal fiind realizată de celebrul sculptor francez Albert-Ernest Carrier Belleuse, cel care a fost maestrul marelui artist Auguste Rodin care la rândul său a fost, pentru o perioadă, maestrul lui Constantin Brâncuşi.
Dezvelirea statuii lui Mihai Viteazu a avut loc vineri 8/20 noiembrie 1874, fiind una deosebit de fastuoasă, în prezenţa domnitorului Carol I şi a unui număr mare de bucureşteni. Acest monument, unicat în Europa, a fost ridicat pe vechiul altar al Mănăstirii Sf. Sava din secolul al XVII-lea, în incinta căreia a funcţionat prima academie din România, cea înfiinţată de Constantin Brâncoveanu în 1694. Ulterior, începând cu 1818, în acelaşi loc a funcţionat Academia înfiinţată de Gheorghe Lazăr. În mod firesc, aproape de statuia lui Mihai Viteazu a fost amplasată, în 1885, statuia lui Gheorghe Lazăr, realizată de sculptorul Ion Georgescu. Prin lucrările demarate acum de dislocare a statuilor şi realizare a unei parcări subterane în zonă urmează a fi distruse şi vestigiile Academiei Domneşti.
În 1881, monumentul lui Ion Heliade Rădulescu realizat de sculptorul italian Ettore Ferrari cel care a realizat şi statuia lui Ovidiu din Constanţa în 1887, dar şi statuile lui Giuseppe Garibaldi din Pisa şi Giordano Bruno din Roma. Acestui ansamblu strâns legat de istoria României şi de dezvoltarea învăţământului academic în ţara noastră din faţa Universităţii din Bucureşti s-a alăturat în 1935 statuia lui Spiru Haret, realizată de Ion Jalea.
Datele prezentate mai sus reflectă importanţa istorică şi pe patrimoniu deosebită a acestui ansamblu de statui din centrul Bucureştiului care ar trebui respectat şi pus în valoare. Oraşul nostru este sărac în astfel de repere artistice de valoare deosebită comparativ cu alte capitale europene tocmai din cauza distrugerilor succesive şi a iresponsabilităţii dovedite de politicienii care au neglijat sau afectat cu bună ştiinţă opere care au dat cândva o identitate „micului Paris”.
Scopul pentru care s-a pus în mişcare această acţiune de distrugere a ansamblului de statui este unul pur utilitar, dar de necomparat cu ceea ce pierde, ca patrimoniu, Bucureştiul: realizarea unei parcări. La cca 100 de metri de Universitate, la hotelul Intercontinental există o parcare subterană de cele mai multe ori goală, iar la cca 500 m, lângă magazinul Unirea, există o altă parcare cu un mare număr de locuri disponibile. Realizarea altor parcări este, desigur, un obiectiv pe care primăria îl poate avea în vedere în mod legitim. Dar nu trebuie ca reperele istorice ale capitalei să aibă de suferit în vreun fel pentru realizarea unor astfel de construcţii.
A sacrifica patrimoniul unic al oraşului reprezintă un gest iresponsabil, iar Asociaţia Umanistă Română cere Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti stoparea imediată a acestor acţiuni şi refacerea imediată a zonei deja afectate de lucrările de dislocare. În caz contrar, ne vom adresa instanţelor de judecată pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi repararea prejudiciului creat.
P.S. Asociaţia va demara în scurt timp un proces în care va solicita instanţei o ordonanţă preşedenţială de stopare a lucrărilor şi cere specialiştilor şi instituţiilor culturale importante ale oraşului să reacţioneze faţă de acest abuz.
Asociaţia Umanistă Română
Bucureşti, 30 august 2010