Mi-a fost foarte greu sa scriu despre proiectul lunii Aprilie la Asociatia ZI de BINE. E atat de dureros si de nedrept incat, de fiecare data cand incercam sa scriu ceva ma infuriam. Dar daca nu scriu nimic nu inseamna ca subiectul nu exista. Asa ca, iata:

O adolescentă de 14 ani a fost violată de doi tineri. Un băiat o agresa, celălalt filma oroarea și se distra copios. Apoi, agresorii au publicat înregistrarea video pe internet. De mai mult de un an era copila chinuită astfel. S-a întâmplat mai adineauri la Vaslui.

O copilă de 12 ani a fost abuzată de tatăl prietenei ei. Bărbatul era beat criță. Luna trecută, la Focșani.

O fetiţă de 10 ani a fost agresată sexual de mai mulţi adolescenţi într-o baie publică. Scena a fost filmată și postată pe o rețea socială. S-a întâmplat de curând la Ploiești.

O altă fetiţă a fost violată de patru bărbaţi. Și ei au filmat violul şi au postat imaginile pe reţelele de socializare. Înainte, o amenințaseră că publică filmările dacă îndrăznește să anunţe Poliţia. S-a întâmplat, tot de curând, undeva în Galați.

Acestea sunt rezultatele unei căutări foarte sumare. Și sunt doar câteva!

E plin, plin, plin internetul de știri despre asemenea grozăvii.

Sunt pline și statisticile – doar în primele 9 luni ale anului trecut, sute de copii au fost agresați sexual în România. Cele mai multe victime au vârste între 4 şi 7 ani.

Iar statisticile nu oglindesc decât o mică parte a acestei realități a societății, pentru că un copil victimă, de cele mai multe ori, NU SPUNE. Nu spune de frică. Nu spune de rușine. Nu spune din cauză că se simte vinovat.

Iar când spune, când se află, când agresiunea ajunge în preajma legii pentru ca autorul să își primească pedeapsa, pentru copilul victimă începe un alt proces cu mare potențial traumatizant.

Interacțiunea unui copil cu sistemul judiciar nu e simplă și este, la rându-i, foarte posibil traumatizantă și retraumatizantă.

Este o certitudine că sistemul judiciar are nevoie de un microunivers special gândit și construit pentru copiii victime. Nu, copilul victima nu trebuie plimbat intre institutiile statului (politie, inml, dgaspc etc) si audiat de o mie de ori. Institutiile statului trebuie sa faca scut in jurul lui!

Asta facem în Aprilie, la Săftica, împreună cu Mihaela Chiper și Asociatia pentru Victimele Infractiunilor Sexuale: primul centru integrat pentru sprijinirea investigării abuzurilor împotriva copiilor din România.

I-am spus #LocDeAdevăr, iar aici se vor aduna, pentru prima dată sub același acoperiș, toți acei profesioniști cu care un copil victimă sau martor la o infracțiune trebuie să interacționeze: procurori, polițiști, psihologi, medici legiști etc

E aproape gata. Intr-o saptamana e gata. Nu pentru ca vrem ci pentru ca e nevoie de el. NU e un proiect frumos. E un proiect esential. Nu ma bucur ca exista. Dar trebuie sa existe.

Un proiect costisitor, dar esential sustinut de Lidl Romania, e.on, #UniCreditBank

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.