Acasa > Editorial > Tragedia Coldea, tragedia România

Tragedia Coldea, tragedia România

În vremuri străvechi, poterele cutreierau ţinuturile imperiului pentru a găsi fete tinere, frumose la faţă şi la trup, și a le pregăti să devină metresele împăratului. În atelierele Palatului, meşteri mari făureau podoabe de cuarţ, agrafe de jad, dinţi de jaguar, voaluri de mătase, evantaie din penele păsării Colibri.

În zilele noastre, metresele împăratului sunt pregătite pentru a primi podoabele împărătești în antecamera cu MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare. Aici primesc săpunul și învățăturile cuvenite. Poterele se cheamă revoluții, săpunul – stat de drept, iar tehnica de alcov – luptă anticorupție.

Eunucul care are onoarea să aducă metresa în fața șefului MCV, castrat fundamentalist, este cel mai cinstit și mai loial slujbaș al imperiului – Ființa de Sacrificiu! Îi sunt  interzise însurătoarea, bogăția excesivă, sfânta, binefăcătoarea trădare. În limba română, numele lui se pronunță Florian Coldea.

Pe stil vechi se cheamă chelar. Deține cheia sipetului păstrător al secretului prim și ultim al lumii, acela că vinul se face și din struguri. Este singurul care mai crede în sfințenia misiei sale. Orb, dar cinstit!

În România mea, revoluția a fost visul care a ținut în viață copilăriile romantice. La proclamare, i s-au văzut desuurile. Dar nu le-am crezut. Ca la facerea lumii, când s-a spus adevărul, acela că omul e făcut după chipul și asemănarea Domnului, în loc să ne îngrozim, am zis: încurcate Îi sunt căile!

Acarii care au ales direcția țării, ca niște gentelmani pudibonzi, s-au jenat să ne spună că nu suntem, de fapt, în Lumea Bună. Suntem în depoul de curățire. În  depou nu există legi. Totul e permis, cu condiția ca spălarea să fie totală. În serviciu permanent: Coldea, Kövesi…

Aici s-au încurcat ițele. Acarii au început să se certe între ei. Unul voia de la noi al doilea port al Europei, alții – apele, și mai mulți – pădurile, și cerul, și subsolul… Până una-alta, România trebuia ținută ferecată în ceva care să n-o poată lăsa să vadă steaua polară. La îndemână a fost așa-zisa LIBERTATE DE EXPRESIE. Libertatea care te îndepărtează de tine însuți. Vezi doar ce-i în curtea vecinului, a guvernului, a parlamentului. Interioarele proprii rămân goale. Umplerea, reumplerea lor durează veacuri. Între timp, ne paște invazia de hiene, coioți și corbi.

Și Florian Coldea care strigă, cu sipetul păstrător al secretului lumii sub braț, vă așteaptă soarta lui Iuda, trădătorilor! Eu sunt chelarul suveranității țării.

Și-n tragedia pe care o trăiește, nu va ști niciodată că primul care și-a trădat țara a fost chiar el, când a primit să fie ORB, dar CINSTIT, în slujba unor acari cărora numai de fericirea României nu le-a păsat. Dovadă, omul pe care l-au ales ghid, fără nicio legătură cu harta reală a României: Klaus Werner Iohannis. Tragedia Coldea este tragedia României.

P.S. Asemănarea cu Laura Codruța Kövesi este neavenită totuși. Doamna are suflet de slugă, Coldea, nu! E altceva! Cu totul și cu totul altceva.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *