Motto
Gâlceava de mahala între părinţii Mădălinei şi soţul acesteia nu se va încheia cu niciun chip.
Ţineţi minte? Două femei s-au prezentat înaintea lui Solomon cu un copil; fiecare susţinea că pruncul îi aparţine. Înţeleptul a zis atunci: „Văd că nu e chip de împăcare; iată cum facem: rupem feciorul în două părţi egale; fiecare ia jumătate din el”. Atunci, mama adevărată a zis: „Înălţimea ta, eu nu-mi tai copilul; mai bine să-l ia ea. Ştiu măcar că odorul meu rămâne întreg”.
Temerea mea e că dacă am proceda ca Solomon, atât soţul Mădălinei, cât şi părinţii acesteia ar exulta; să moară şi capra celuilalt! Odrasla Mădălinei Manole, în ura cumplită dintre părţi, joacă doar rolul obiectului disputat. Legea copilului din veacul luminii, al raţiunii şi al ştiinţei geme sub dogme şi principii din Evul Mediu. Incapabilă să desluşească o virtute curată ca pa de izvor.
Abia urmărind faptele şi mentalităţile celor rămaşi în viaţă ajungem să înţelegem drama care a trimis-o pe Mădălina în abisul sinuciderii. Căci într-o lume fără Solomon, o fiinţă născută şi cu al treilea ochi nu poate şi n-are rost să supravieţuiască.
Nu uitaţi, în fiecare dimineaţă, în jurul orei şapte, Sentinţa vă aşteaptă cu zece rînduri de Necredinciosu în Minicronica Nopţii. Tot aici puteţi să vă spuneţi şi voi părerea în legătură cu cele citite.