Brrr! primul copil care s-a sinucis prin înec a fost şi primul preluat şi confirmat de obştea televiziunilor; a urmat al doilea şi-al treilea şi cine-i mai ştie…Toate, lozuri câştigătoare!
Mariana Păcurariu îmi trimite următoarea poezie:
Blestemul nepăsării
Ne mor copiii înecaţi,
Traşi spre adâncuri de pietroaie.
Rămân de suflet atârnaţi
Şi-n veacuri prigoniţi
Căci zeii buni n-au vrut ofranda,
Suntem toţi Iadului promişi
Lui Belzebut sporindu-i prada.
Aşa este! Ne mor copiii înecaţi/Traşi spre adâncuri de pietroaie… Unul după altul. Ca balenele sinucigaşe. Şi astăzi, ca şi-atunci, nu cred în varianta sinuciderii acelor balene. S-au luat una după alta, ca oile; să se salveze-ntr-un miraj mai mult sau mai puţin seducător.
Motivele care l-au adus pe primul copil la sinucidere prin înec nu sunt şi ale celui de-al doilea; iar ale celui de-al doilea nu sunt şi ale celui de-al treilea. S-au luat unul după altul, ca balenele sinucigaşe, să le fie mai bine.
Ne naştem în noi cu spaima că nu vom fi confirmaţi de lumea asta mare. Ne încurajează să ne adaptăm modelul tatălui şi-al mamei; funcţionar la poştă, acar, medic, recunoscuţi şi stimaţi de comunităţile în care am deschis ochii spre viaţă.
Dar, iată, astăzi nu ne mai întrebăm dacă noi, părinţii, mai suntem pentru copiii noştri punctele pe care să se sprijine nevoia lor de promovare. Piciorul se afundă cu fiece pas; stima locală zburdă jucăuşă dinspre familie în luminile multiocolore ale televizorului: averi ilicite, escrocherii, jafuri, Moni şi Zăvoranu, minciuni, diversiuni, manipulări, bogăţii nemuncite, violenţă, injustiţie, corupţie, valori risipite, înăbuşite, alungate…
Brrr! primul copil care s-a sinucis prin înec a fost şi primul preluat şi confirmat de obştea televiziunilor; a urmat la indigo al doilea şi-al treilea, şi cine-i mai ştie… Toate lozuri câştigătoare! Iată, acum sunt şi ei ca Iri, ca Moni, ca Oana şi Sexi Brăileanca…
Televiziunile bifează în conturile lor fiecare sinucidere sau tentativă de sinucidere care o repetă la indigo pe aceea a primului înecat supramediatizat.
Nu uitaţi, în fiecare dimineaţă, în jurul orei şapte, Sentinţa vă aşteaptă cu zece rînduri de Necredinciosu în Minicronica Nopţii. Tot aici puteţi să vă spuneţi şi voi părerea în legătură cu cele citite.