În cursul lunii martie 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale faţă de 42 de persoane pentru comiterea, după caz, a infracţiunilor de:
• înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave;
• fals intelectual şi uz de fals;
• luare de mită;
• dare mită;
Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale într-o cauză având ca obiect falsificarea unor reţete de către anumite cadre medicale, în baza cărora s-au decontat sume importante prin intermediul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.).
Au fost puşi sub învinuire Tiberius Viorel Mogoş, medic primar, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual (718 acte materiale), complicitate la înşelăciune, abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la infracţiunea de uz de fals (1373 de acte materiale); Carmen Dondoi , medic rezident, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale( 430 de acte materiale), complicitate la uz de fals( 430 de acte materiale) şi complicitate la înşelăciune; Georgeta Doina Oprea, farmacista, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale (1373 acte materiale), uz de fals şi înşelăciune.
Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulţi medici şi angajaţi ai unor laboratoare de analize medicale a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin decontarea unor analize medicale care nu au fost efectuate în realitate, cauzându-se un prejudiciu de peste 500.000 de euro.
Astfel, angajaţi ai celor două laboratoare în cauză, direct sau prin intermediari, stabileau o legătură cu un medic (specialist sau de familie), în baza căreia cei din urmă emiteau în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru analize medicale, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că biletele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau deşi au fost consultaţi nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale. Biletele astfel completate (circa 14.000) de către medic sau asistentul său erau înmânate unor angajaţi ai laboratoarelor şi înaintate ulterior spre decontare la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
Medicii care falsificau biletele de trimitere primeau sume de bani reprezentând 10% din valoarea analizelor recomandate.
Aproximativ 70% din activitatea celor două laboratoare de analize consta în operaţiunile fictive descrise.
Totodată, cele două laboratoare efectuau şi în mod real analize, însă foloseau reactivi vechi sau chiar expiraţi, iar rezultatele se stabileau mai mult prin deducţie decât în baza unor temeiuri ştiinţifice. Oricum, aparatura laboratoarelor, în ipoteza în care ar fi fost permanent funcţională, nu ar fi putut procesa analizele decontate de către C.A.S.M.B. – atât cantitativ cât şi calitativ. Au existat şi cazuri în care au fost pierdute probele biologice ale pacienţilor, situaţie în care angajaţii treceau în buletinele de analiză rezultate fictive.
***
Până în prezent, în cauză au fost audiate circa 800 de persoane în numele cărora au fost emise fictiv bilete de trimitere.
În urma punerii în aplicare a mandatelor de aducere au fost prezentate în ziua curentă la audieri 42 de persoane.
***
Cercetările în cauză sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi D.G.P.M.B.- Serviciul Grupuri Infracţionale Violente.
COMPARTIMENTUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI