Au făcut promisiuni în campanie, acum a venit vremea să treacă la fapte. Iar faptele îi definesc, de aceea rubrica se numeşte Autocaracterizare. „Sentinţa” îşi propune să vi-i prezinte pe aleşii neamului aşa cum ei înşişi se înfăţişează. Azi – deputatul PNL de Alba, Florin Roman, care doreşte ca statul să suporte cheltuielile de repatriere a românilor decedaţi în alte ţări.
În perioada campaniei electorale, PNL-istul Florin Claudiu Roman, pe numele său complet, spunea: „Sper să nu dezamăgesc, să fiu un bun reprezentant al judeţului Alba în Parlamentul României. Obiectivele mele vor fi în primul rând să-i reprezint cu cinste pe cetăţeni, să mă bat pentru revigorarea învăţământului profesional şi pentru accesul tinerilor pe piaţa muncii”. Fie luna scursă de la data votării i-a scurtat memoria, fie Roman şi-a schimbat ordinea priorităţilor. Cel puţin aşa rezultă din primul său comunicat de presă, dat publicităţii pe 7 ianuarie 2017. Astfel, el informează că şi-a propus elaborarea mai multor iniţiative legislative în primul an al mandatului din Parlament. „Prin acest demers legislativ, parlamentarul liberal îşi propune eliminarea disfuncţionalităţilor existente în ceea ce priveşte repatrierea trupurilor neînsufleţite ale românilor decedaţi pe teritoriul altor state”.
Drept argument în favoarea unei activităţi atît de laborioase şi care nu suportă nici o amînare, deputatul arată că „În acest moment, legislaţia referitoare la posibilitatea susţinerii familiilor românilor care nu au posibilitatea financiară de a-şi aduce acasă rudele decedate în străinătate este extrem de neclară. Există anumite prevederi care stipulează că plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă poate fi suportată de Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice. Din nefericire, lipsa unor informaţii concrete aflate la îndemâna oamenilor, cât şi ambiguitatea expresiei «poate», utilizată în actele normative în vigoare, nu permit, în realitate, decontarea acestor cheltuieli de repatriere de către instituţiile statului român, fie ele centrale, prin MAE, judeţene sau locale”.
Mai mult. Deşi „România nu are nici în acest moment o evidenţă oficială a numărului cetăţenilor români aflaţi dincolo de hotarele ţării, fapt condamnabil şi deopotrivă ruşinos. De asemenea, nu se ştie exact nici câţi români mor anual în ţările unde sunt stabiliţi şi nici câte dintre familiile celor decedaţi îşi pot permite să achite cheltuielile de repatriere a trupurilor celor dispăruţi”, el ştie că „anual mor în ţările lumii peste 2.500 de români”, iar „marea majoritate a familiilor rămase acasă nu îşi permit să cheltuiască mii de euro pentru aducerea în ţară a trupurilor românilor morţi”.
Dar lucrul cel mai grav este altul: „În consecinţă, o parte însemnată a corpurilor acestora rămân la latitudinea hotărârilor luate de autorităţile locale din ţările unde se înregistrează decesele, iar bieţii români decedaţi ajung ori să fie incineraţi, ori înmormântaţi în locuri foarte greu de găsit de familiile lor”. Adică, dacă mor printre străini românii sunt tranşaţi şi de aceea „o parte însemnată a corpurilor acestora rămân” sau cum? Şi-n altă ordine de idei, pentru că Florin Claudiu Roman a fost şi ziarist, cum o fi cu „partea” care „rămân”?
Şi nu doar ziarist a fost actualul deputat. Potrivit informaţiilor postate pe site-ul CJ Alba, înainte de a deveni parlamentar, Roman a fost secretar general adjunct al PNL şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba din 2012; a fost consilier la cabinetul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, membru al Consiliilor de Administraţie ale Eon Distribuţie, CEC, SC Automobile România SA şi Eximbank. Între 2007 şi 2009, a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie la SC Daewoo Automobile România SA, iar din 2008 până în 2009 preşedinte al Consiliului de Administraţie al Electrica Serv. Între 2006 şi 2011, a fost secretar general la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Din martie 2014 este vicepreşedinte Program Eurodysee la Ansamblul Regiunilor Europene… Etc etc etc.
De te şi miri cînd a mai avut timp, la cei 42 de ani ai săi, să mai facă şi presă. Dar ca jurnalist te şi ruşinezi că ai avut un asemenea coleg.
NOTĂ: sublinierile aparţin autorului