„Limba oficială a României este limba română şi aşa va rămîne pentru totdeauna! Acest lucru nu se negociază şi nici nu e prevăzut în programul de modificare a Constituţiei”. Declaraţia a fost făcută duminică seara de către prim – ministrul Emil Boc, ca urmare a unor manifestări antiromâneşti organizate în Ţinutul Secuiesc.
Pe de o parte, pe 15 martie, maghiarii din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, reuniţi într-o manifestare de stradă la Cluj, au reiterat – cu ocazia Zilei Naţionale a Ungariei -, ideea că în Ţinutul Secuiesc limba oficială trebuie să fie maghiara, precum şi necesitatea autonomiei locale, dar nu au uitat nici faptul că propunerea UDMR de împărţire a României în şase regiuni autonome a trecut tacit de cele două Camere.
O săptămînă mai tîrziu, respectiv pe 21 martie, la Topliţa a avut loc adunarea Forumului Civic al Românilor. Peste 1000 de oameni au protestat faţă de discriminările la care sînt supuşi, în ţara lor, de către majoritatea maghiară din Ţinutul Secuiesc.
În cadrul discursului ţinut cu această ocazie, preşedintele Forumului, Ioan Solomon, a cerut Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, precum şi întregii societăţi româneşti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile, ”să ia atitudine şi să-şi exprime, public şi neechivoc, o poziţie tranşantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste şi separatiste, care atentează făţiş la unitatea şi suveranitatea statului şi naţiunii române şi la existenţa noastră pe aceste locuri”.
Primii care au reacţionat au fost românii din diaspora, cîţiva politicieni şi Biserica. Toate luările de poziţie au reuşit să învrăjbească şi mai mult spiritele, iar în acest context premierul Boc s-a simţit obligat să iasă la rampă şi să declare ferm că prezenţa UDMR la guvernare nu presupune schimbarea Constituţiei sau a limbii oficiale.
Asupra altor posibile schimbări majore, Boc nu s-a pronunţat.