A venit factura la lumină. Şi nu te-ai dus să o plăteşti pînă la data scadenţei. Că nu ai avut bani. Pentru că ai avut datorii, pentru că ai rate, pentru că abia ţi-au ajuns banii de medicamente, pentru că… Sau poate doar pentru că nu ţi-ai luat salariul la timp. Şi nici măcar nu lucrezi la patron, care te plăteşte cînd şi cum vrea muşchii lui. Eşti angajat la stat. Şi eşti conştiincios. Şi îţi faci treaba profesionist. Pentru că statul ţi-a garantat nu numai stabilitatea locului de muncă, ci şi plata salariului integral şi la timp.
Ei aş! Aşa era pe vreeemuri. Acum, salariile vin cu întîrziere (dacă vin), vin ciuntite, preţurile creeesc… Iar tu ai de plătit tot felul de taxe şi impozite, tot felul de facturi. Şi dacă nu te încadrezi în termenul stabilit, ai de plătit mai mult. Dacă te-ai pricopsit şi cu o rată la bancă ţi-a pus Dumnezeu mina în cap! La penalităţi, se adugă şi dobînda. E drept că nici cu cei care îţi dau gaze sau lumină nu ai de ce să te ruşinezi. Facturează nişte sume ce par umflate cu pompa, sume pe care nu trebuie să le justifice în faţa nimănui, iar dacă “ai tupeul” să ceri explicaţii, eşti plimbat de la Ana la Caiafa pînă ţi se acreşte. Partea “distractivă” e că pînă stabilesc ei ce şi cum, ori plăteşti, ori rămîi în frig, pe-ntuneric etc.
Deci statul a găsit soluţii să nu lucreze în pierdere.
Dar tu? Tu, prostul care întreţine lefurile babane, limuzinele, viloaiele, excursiile exotice, megaprotocoalele, amantele şi Dumnezeu ştie ce alte fantezii ale celor care spun “statul sînt eu!”? Tu ce cale ai să îl penalizezi pe STAT cu măcar 0,001 % pe zi, dacă nu îţi iei amărîta de leafă sau pensie la timp?