Prezumţia de nevinovăţie a dispărut inclusiv din lege atunci cînd este vorba despre persoanele care au de achitat datorii. Dovada vine chiar din noul Cod de procedură civilă.
Pînă la intrarea în vigoare a actualului Cod de procedură, în toate cazurile, închierea judecătorească era comunicată din oficiu tuturor părţilor. Acum, potrivit manager.ro, „conform art. 941 alin (21) indice 6 procedurile de comunicare a acesteia difera: creditorului i se comunica de indata, de catre instanta, in timp ce debitorului i se comunica de catre executorul judecatoresc odata cu aplicarea masurii sechestrului”.
Cum s-a ajuns la această soluţie au explicat mai mulţi avocaţi. „S-a incercat sa se protejeze elementul surpriza. Vorbim de masuri asiguratorii. Bunurile, in momentul anterior aplicarii masurii, pot fi usor mutate, vandute. Or, masura dispusa de instanta nu mai reprezinta o surpriza daca debitorului i se comunica incheierea inainte de aplicarea acesteia, prin executor judecatoresc. De obicei, comunicarea catre debitor se facea inainte ca executorul sa reuseasca sechestrarea bunului. Practica a dovedit ca debitorul stie, de cele mai multe ori, cand se ia o masura asiguratorie impotriva lui. Aceasta a fost ratiunea care a impus in LPA NCPC modificarea regulilor in materie de comunicare a incheierii”.
Mai mult. Pentru că există posibilitatea ca un datornic – considerat a priori de rea-credintă, să afle şi de pe portalul instanţei că s-a dispus această măsură, cei care au alcătuit noul Cod de procedură intenţionau să secretizeze şi aceste portaluri. Au renunţat numai pentru că asta presupunea să mai elaboreze nişte reguli.