Cică peste patru milioane de telespectatori au urmărit recenta înfruntare a candidaţilor Băsescu, Geoană şi Antonescu.
Aş aminti în treacăt faptul că organizatorii au fost nu numai discriminatori, dar şi-au dat şi măsura incompetenţei. Oare nu s-au simţit în stare să modereze o întîlnire cu toţi cei 12, sau le-a fost teamă de marea asemănare cu Cina cea de taină şi s-au gîndit că mai devreme sau mai tîrziu moderatorul ar putea fi răstignit?
Trecînd peste partea asta, nici picată cu ceară nu cred că aş fi în stare să înţeleg de ce au fost atît de mulţi cei care au simţit nevoia să mai primească o porţie de circ. Nu vorbesc tocmai în cunoştinţă de cauză, pentru că nu m-am uitat la televizor. Dar am citit titlurile ştirilor. Nici de ele nu aş fi avut nevoie. Pentru că a fost un déjà vu. Toată această campanie electorală, ca şi finalul ei “apoteotic”, a fost un circ. Şi nici măcar pîine n-au mai primit romînii de data asta, pentru că e criză economică. Deci, DOAR CIRC.
Ai fi putut, oare să te aştepţi la altceva? Categoric nu. Şi tocmai acesta este motivul pentru care Sentinţa şi-a “văduvit” cititorii de informaţiile care au făcut vogă în cea mai mare parte a mass media. Pentru că mass media parcă abia aşteaptă să fie manipulată. Şi să înghită pe nemestecate orice fel de “gogoaşă”.
Dacă n-ar fi aşa şi dacă oamenii aflaţi în spatele candidaţilor n-ar fi ştiut aceste lucruri, niciodată nu s-ar fi întîmplat ca doi procurori să vorbească -EXACT în timpul campaniei electorale-, despre unul dintre cele mai fierbinţi dosare. Chiar dacă cele spuse sînt adevărate sută la sută, lucru foarte posibil dealtfel, cei doi sînt oameni ai legii şi au ştiut clar ce consecinţe juridice va avea demersul lor.
La fel de multe semne de întrebare ar fi trebuit să ridice pentru presă şi faptul că şeful ANI “s-a lăsat” şantajat “din curiozitate”, dar, cu toate că nici el, nici cei doi oameni de presă cu care a purtat discuţiile “nu au făcut înregistrări”, fiecare cuvinţel rostit la acea întîlnire a ajuns să fie cunoscut de toată lumea. Şi pentru că un astfel de tort trebuia să aibă şi o cireaşă, aceasta a primit numele de plîngere penală.
Nici de această dată presa n-a avut măcar întrebări retorice. Pur şi simplu s-a grăbit să titreze cu litere de-o şchioapă că şeful ANI a descoperit VINOVAŢII. Înainte ca el sau altcineva să fi fi făcut vreo cercetare sau investigaţie de orice fel. N-a contat pentru onor jurnaliştii nici prezumpţia de nevinovăţie, nici faptul că acuzaţiile n-au fost măcar argumentate, nici acela că motivul plîngerii nu avea legătură cu “şantajul” şi nici măcar faptul că cei acuzaţi erau tocmai patru foşi angajaţi ai ANI, daţi afară pentru că şi-au permis să arate organelor de anchetă multele şi marile nereguli din interiorul acestei instituţii.
http://www.integritate.eu/UserFiles/File/Sedinte%20CNI/2009-10-07_Raport_ComisiaEvaluare_CNI.pdf (pentru varianta detaliată accesaţi “Vizualizare rapida”)
Astfel, atenţia opiniei publice a fost iar deturnată. Şi candidaţii cel mai bine plasaţi, ocazia să îşi arunce public lături în faţa. Iar românii, rămaşi bouche bee la circul care li se serveşte de atîţia ani, dar tot nu se satură, n-au mai avut urechi să audă şi ochi să vadă că, în afară de atacuri la persoană, într-un limbaj mai mult decît colorat, nici unul dintre candidaţi nu este în stare să prezinte măcar o frîntură de program, pe termen oricît de scurt, din care să rezulte că vrea, ştie şi poate să facă ceva pentru români. Că le va da românilor şi o bucăţică de pîine.