Acasa > Stire Presa > N-ai dat șpagă? Nu-i nimic, merg la DNA și te denunț

N-ai dat șpagă? Nu-i nimic, merg la DNA și te denunț

Investiție de 25 de milioane de euro, un ansamblul rezidenţial din centrul Bucureștiului, a fost miza pentru care un om de afaceri a fost reclamat la DNA, după ce i s-a cerut șpagă. Culmea, imobilul ar fi urmat să fi închiriat de Tribunalul București.

O sentință pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt unui proces în care un om de afaceri Italian a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, după ce i s-ar fi ceerut șpagă de către funcționari de la Primăria Sectorului 3 pentru dezvoltarea unui imobil în care ar fi trebuit să funcționeze și birori ale Tribunalului București.

Concret, Rugiero Maurizio Antonio, afacerist  italian, a preluat societatea comercială  S.C. RC International Estate Development S.R.L., care derula în București  afacerea imobiliară „Complexul multifuncțional Le Fontane”.

Era vorba despre un imobil cu 13 etaje, cu destinație mixtă – comercială și rezidențială – apartamente de lux, birouri și spații comerciale, amplasat în zona centrală a Capitalei, la aproximativ 500 de metri de Piața Alba Iulia.

Valoarea totală a investiţiei se ridica la 25 milioane euro. Așa cum declara investitorul Italian în 2012, pentru constructiibursa.ro, proiectul era finanţat în procent de aproape 50% prin credit acordat de Banca Italo-Romena, diferenţa fiind asigurată de acţionari privaţi.

Proiectul aparţine arhitectului italian Silvano Spagna şi îşi propunea să asigure un confort cât mai mare atât locatarilor, cât şi angajaţilor firmelor care vor închiria spaţii de birouri în imobil.

Constructorul şi dezvoltatorul Rotech Group are o experienţă de peste 18 ani pe piaţa construcţiilor din România.

Maurizio Rugiero, director general al Rotech Group a declarat, în 2012, că activitatea sa s-a bazat întotdeauna pe analiza eficientă a condiţiilor autohtone şi pe încercarea de a implementa concepte noi în concordanţă cu posibilităţile şi necesităţile existente pe piaţa locală.

Cum a luat țeapă

Numai că, în toamna anului 2014, italianul a fost contactat de un broker imobiliar, care i-a prezentat  o solicitare a Tribunalului București de identificare a unor spații pentru desfășurarea activității a două secții, în acest sens urmând a se organiza o licitație publică.

Italianul i-a spus brokerului că pentru clădirea în cauză nu există un proces verbal de recepție a lucrărilor, dar că ar fi dispus să dea o sumă însemnată de bani pentru rezolvarea acestei probleme.

La scurt timp, brokerul s-a dus în audiență la o angajată a Poliției Locale a Sectorului 3, de la Serviciul Disciplina în Construcții, pentru a afla ce trebuie făcut pentru obținerea regularizării taxei de autorizație.

Apoi, brokerul și investitorul italian au fost în audiență și la șeful Poliției Locale Sector 3, pentru a obține toate datele și pașii pe care trebuiau să-i urmeze.

Celor doi li s-a explicat ceea ce au de făcut în continuare pentru a remedia neregulile legate de construirea și finalizarea clădirii din strada Traian Popovici, nr 79-91.

Li s-a mai explicat că cererea fusese anterior respinsă deoarece imobilul nu fusese finalizat și trebuia făcută o nouă cerere care trebuia însă depusă numai dacă lucrările erau finalizate.

Cu ocazia unei alte vizite, în luna ianuarie 2015, brokerul i-a scris pe bilețel angajatei Primăriei cifra de 10.000 și simbolul euro.

Angajata Primăriei ar fi refuzat atunci în mod explicit oferta de mită.

După acest incident, funcționara l-a încunoștințat pe șeful său și împreună au hotărât să denunțe faptele la Direcția Națională Anticorupție.

DNA-ul a intrat pe fir și a început să monitorizeze întîlnirile italianului cu funcționarii Primăriei. Din rechizitoriu reiese că au fost monitorizate audio-video 8 întâlniri.

 

Mită de 250.000 de euro, trecută cu vederea

 

Italianul s-a plâns că el a cumpărat clădirea care avea probleme și a povestit despre un întreg lanț de corupție. Mai exact, cei care au început construcția ar fi oferit o șpagă de 250.000 de euro pentru a obține autorizația de construire, bani care ar fi ajuns la arhitectul șef, ar fi reieșit dintr-o întâlnire monitorizată de DNA.

La un moment dat în cadrul discuțiilor, martora (angajata Poliției Locale)  îl provoacă pe italian și îi spune că dacă îi va propune arhitectului șef o cale de soluționare a problemei să nu îi propună doar suma de 10.000 de euro, așa cum i-a propus ei.

Într-o altă întâlnire, italianul a mărturisit  că nu a „putut face nimic” la întâlnirea cu arhitectul șef, deoarece nu era „singur” în birou.

Anchetatorii au notat că, în pofida faptului că, în discuțiile purtate la datele de 28.04.2015 și 26.05.2015, italianul nu îi spune explicit martorei că vrea să-l mituiască pe arhitectul șef al Sectorului 3, din modul de exprimare rezulta acest lucru.

Adică, italianul folosea un mod aluziv de exprimare și repeta de mai multe ori că, dacă va obține ce își dorește, va fi „elegant și foarte elegant cu toți”.

 

Probleme grave la autoritățile din primărie

 

Judecătorii au constatat că imobilul era nefinalizat la acel moment și prezenta numeroase nereguli de construcție. De exemplu, mezaninul fusese construit fără autorizație.

Însă, eliberarea procesului verbal de recepție a lucrărilor ar fi permis succesiv, întocmirea procesului verbal de recepție finală și apoi realizarea demersurilor pentru cadastru – intabulare, iar imobilul ar fi căpătat o cu totul altă valoare.

Omul de afaceri italian ar fi avut de câștigat o sumă considerabilă în urma închirierii unei părți din imobil către Tribunalul București.

În plus, interesul și mai mare al acestuia era că imobilul ar fi intrat cu totul în circuitul civil, putea fi închiriat sau vândut și altor persoane fizice sau juridice și ar fi adus venituri foarte mari, fiind vorba de o clădire cu 13 etaje, cu destinație mixtă, comercială și rezidențială.

 

Achitat de Tribunalul București dar condamnat la Curtea de Apel

 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Rugiero Maurizio Antonio, în martie 2017, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la dare de mită.

Așa cum reiese din datele furnizate de justnews.ro, „în data de 24.09.2018, Tribunalul București a pronunțat prima sentință în această cauză: achită pe inculpatul RUGIERO MAURIZIO ANTONIO, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la dare de mită prev. şi ped. de art.47 N.C.pen. rap. la art.290 N.C.pen”.

De asemeenea, „în data de 1.07.2020, Curtea de Apel București a pronunțat sentința definitivă în acest dosar: În baza art. 421 pct.2 lit. a CPP admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DNA – Structura Centrală împotriva sentinţei penale nr. 1917/24.09.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, pe care o desfiinţează în totalitate, şi, rejudecând: În baza art. 47 C. pen. rap. la art. 290 C. pen., condamnă pe inculpatul Rugiero Maurizio Antonio la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la dare de mită. …În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen”.

Omul de afaceri italian a depus și un recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție care a fost soluționat marți, 3 noiembrie 2020.

În decizia Instanței Supreme se arată:

Respinge, ca inadmisibilă în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Rugiero Maurizio Antonio împotriva deciziei penale nr. 598/A din 29 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II a Penală, în dosarul nr. 7867/3/2017.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”.

Sursa: EVZ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.