Îmi cer scuze. Am uitat numele regelui din întâmplarea care urmează. Mă rog… Aşadar, un rege făcea o baie de mulţime – nu ştiu cum se zicea pe atunci la băile de mulţime. Când îi era lumea mai dragă, un tânăr din mulţimea care ovaţiona se apropie şi-l scuipă. Pe bune. Regele, surprins, scoase batista de mătase din mânecă, se şterse şi-i spuse valetului celui mai apropiat: „Domnul acesta m-a scuipat!” Şi îşi reluă drumul. Zeci de oameni îşi exprimau adulaţia în felul cerut de adulaţie. Unul singur şi-a manifestat sentimentul în felul poporului de jos. Toţi au fost sinceri. Trebuiau trataţi la fel. Şi au fost trataţi la fel. Respectiv, regeşte. Astăzi nu mai există un conducător pe care să-l scuipi ca pe un rege. Doar mitocani. Îi scuipi, te reclamă la procuratură.
Zece rânduri de Nicolae Cristache /Unde sunt regii de altădată?
de Nicolae Cristache pe 30 mai 2014 4554