Obligativitatea de a prezenta cardul de sănătate la orice consultaţie începînd cu data de 1 mai 2015, provoacă o serie de confuzii. În timp ce există medici care afirmă că aceasta va duce la restricţionarea accesului pacienţilor la servicii medicale, în capitala ţării, în aparenţă, situaţia s-a rezolvat.
Potrivit Agerpres, doctorul Remus Şipoş, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie (AMF) Mureş, a declarat, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că că marele pericol al utilizării cardului de sănătate este acela că va îngrădi accesul contribuabilului la serviciile de sănătate. Mai exact, explică medicul, „De la 1 mai, pacientul beneficiază de servicii medicale în baza cardului de sănătate sau a adeverinţei care ţine locul acesteia. În mod repetat s-a spus că acest card atestă calitatea de asigurat. Este fals. Sunt foarte multe persoane neasigurate care deţin acest card. Faptul că ai această bucată de plastic numită card nu înseamnă că ai şi calitatea de asigurat. Această calitate de asigurat ţi-o dă contribuţia la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Mai mulţi medici de familie au fost hărţuiţi sau ameninţaţi de către pacienţi că li s-au refuzat servicii medicale decontate de Casă pentru că sunt neasiguraţi şi ei aveau acest card”. Adevărata problemă, susţine şeful AMF Mureş, este de natură tehnică: „Folosirea cardului în cadrul sistemului informatic unic integrat nu funcţionează ca un sistem integrat… Am încercat zilele acestea să validăm carduri. Din experienÈ›ă, sistemul informatic funcÈ›ionează cum vrea el şi când vrea el. Sistemul citeşte foarte încet cardul. Timpul necesar unei consultaţii va creşte. La cum a funcţionat în ultimele zile, putem spune liniştiţi că se va dubla. Timpul de lucru contractat cu Casa rămâne de cinci ore, deci putem spune că numărul serviciilor oferite de cabinetele medicale va scădea. Deci statul va reuşi să facă economie pe baza sănătăţii contribuabililor din sistem. Vor fi mai puţini care vor avea acces la serviciul medical iar medicul va consulta mai puţini. Nu este normal”.
De ce nu este pus la punct sitemul de citire a cardurilor, deşi a costat o căruţă de bani, cum ar trebui rezolvată problema, cine poartă responsabilitatea şi ce consecinţe ar trebui să suporte, e altă poveste.
Însă primarul Capitalei nu pare deloc îngrijorat de această situaţie. E drept, însă, că Sorin Oprescu a abordat problema din punct de vedere administrativ. Şi a dat publicităţii un comunicat: „M-am asigurat ca toate cele 19 spitale pe care Primaria Municipiului Bucuresti le administreaza si-au achizitionat cititoare pentru cardurile de sanatate, au soft-urile puse la punct si personalul medical instruit. Atrag atentia tuturor managerilor din unitatile spitalicesti sa nu refuze niciun pacient care ajunge la spital, in cazul in care apar defectiuni tehnice in sistem. Toti pacientii vor primi ingrijiri medicale, iar eventualele probleme vor fi sesizate Casei de Sanatate a Municipiului Bucuresti, pentru a fi remediate in cel mai scurt timp".
În acelaşi timp, primarul general menţine confuzia: „De asemenea, pentru asiguratii care inca nu au primit cardul de sanatate, furnizorii de servicii medicale vor verifica in sistem calitatea de asigurat a pacientului”.
Cine va lămuri, pînă la urmă, problema?