“IL ROG PE DUMNEZEU SA NU MI-O IA! ATAT MI-A MAI RAMAS… COSMINA

Doamne, nu mi-o lua pe Cosmina… Doamne, lasa-mi copilul, te rog…
Poate ca eu sunt de vina pentru nenorocirea asta de boala, leucemia asta rea si tot ce a urmat, spune mama Cosminei privind în gol.
Acum un an, Cosmina era sanatoasa tun. Avea centura albastra la karate, facea sport de performanta. Acum nu poate merge nici la baie. Când s-a îmbolnavit, sansele ei de viata erau mici, asa mi-au spus medicii. Ca încearca sa o salveze, dar ca nu îmi garanteaza nimic.

Ininte ca boala aceasta cumplita sa loveasca,Cosmina avea o familie, mergea la scoala, învata bine, facea sport, avea viata ei de copil, avea o casa, dar s-a întâmplat ceva… De atunci ne avem doar una pe alta. E bine si asa, numai Dumnezeu sa mi-o lase pe Cosmina…

Aveam si noi o viata. Nu cine stie ce, viata obisnuita, cu munca multa, zi si noapte. Ne încropisem o mica afacere, duceam în alt judet cereale cultivate de noi si aduceam în schimb cartofi, pe care îi vindeam la piata. Aveam un ARO, primit mostenire de la tata, cu el am început. Incercam sa ne facem o casa.
Într-o noapte s-a întâmplat o nonorocire. O fata bolnava la cap dintr-un sat – avea schizofrenie, biata de ea – a fugit din casa, spre sosea. S-a aruncat drept în fata camionetei noastre. Fata a murit pe loc, cu creierii împrastiati pe asfalt. Sotul meu era în dreapta soferului, dormea. Când s-a trezit brusc din somn si a vazut nenorocirea, a facut un soc.

Din acel moment nimic nu a mai fost normal în viata noastra. Am fost nevoita sa îmi iau copilul si sa plec. A fost greu. Eu m-am angajat vânzatoare. Am închiriat o camera în Mizil. Toata iarna am stat fara caldura, nu aveam nici gaze. Nu aveam decât niste haine mai groase. Apoi ne-am mutat la tara, la mama, în casa batrâneasca, la Boldesti, Prahova. Tot ce am cladit o viata s-a prabusit in mai putin de un an.

Din cauza situatiei in care eram, in primavara, cam pe 20 aprilie 2009, cu acordul Cosminei am plecat în strainatate, femeie de serviciu la o familie. Vroiam sa strângem bani sa putem locui si noi ca oamenii. Nu mai suportam sa-mi vad copilul fara de nici unele. Trei saptamâni am fost plecata. M-au anuntat ca i s-a facut rau la scoala, Cosmina a cazut din picioare si a fost dusa la spital.

Când am ajuns la spital în Bucuresti nu am mai recunoscut-o. Nu i se mai vedeau dintii, atât de umflate îi erau gingiile. Am crezut ca o sa ma prabusesc si am sa mor pe loc. Am rezistat, Dumnezeu mi-a dat putere, ca sa îi fiu alaturi.

Pe 13 mai 2009, Cosmina Andreea Paun, în vârsta de 14 ani, a fost internata în sectia de Oncopediatrie a Spitalului M.S. Curie din Bucuresti, cu diagnosticul de Leucemie Acuta Mieloblastica M1.
Pe 22 mai 2009 a început primul tratament citostatic. În urma primei etape de tratament a intrat în aplazie medulara cu neutropenie febrila severa, trombocitopenie severa. Au urmat transfuzii de sânge repetate. La începutul lunii septembrie a început a alta cura de citostatice, apoi transfuzii de sânge. Urmeaza înca una, în octombrie 2009.

La momentul internarii, Cosmina era eleva în clasa a VIII-a la Liceul Teoretic din Mizil. Între timp, Cosmina a împlinit 15 ani, în spital. Cosmina a fost repartizata în clasa a IX-a la specializarea Matematica-Informatica de la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil, cu media de admitere 9.23.
Pe 1 iulie 2009, de ziua ei, Cosmina si-a dorit un tort, dar a ramas cu dorinta.

Din 13 mai si pâna în septembrie 2009, Cosmina si mama ei au supravietuit în spital din banii strânsi de colegii de la scoala.

CA SA TRAIASCA, COSMINA ARE NEVOIE DE UN TRANSPLANT IN VALOARE DE 150.000 EURO!

Mama ei, sfatuita de câtiva prieteni, a aflat ca sunt sanse în strainatate. Diriginta Cosminei a scris unei clinici, în Italia. Au cerut 150.000 de euro pentru tratament si transplant.

În spital, Cosmina a facut si un abcces cerebral din cauza unei sinuzite maxilare cu osteoliza severa de baza de craniu si a fost operata. A facut candidoza si aspergiloza. Doar tratamentul recomandat de medic împotriva aspergilozei, cu medicamentul Fungizone, costa 300 de euro.

Tigarile fumate in weekend, banii cheltuiti cand iesiti la o bere, trusa de machiaj noua, la oferta. Asta o pot salva. De cate ori n-ati aruncat „maruntisul" pe un bilet la Loterie? Acum mergeti la cea mai apropiata banca si donati din putinul dvs. in contul Cosminei. E ca si cum ati cumpara biletul norocos la loterie. Loteria Vietii. Platiti putin… insa aveti sansa unui castig enorm – viata unui copil!

In anul 2009, in Romania se resping zeci de dosare si formulare E112 in fiecare luna de catre Ministerul Sanatatii pe motivul insuficientei fondurilor; nu avem resurse pentru a ne tine copii in viata si chiar putem spune ca banii nu aduc fericirea, dar pot omori oameni. Si inainte sa inchei, te rog sa te gandesti la un singur lucru : TU cat de departe ai fi in stare sa mergi daca ai afla ca minunea la care i-ai dat viata ar mai avea de trait 3 luni de zile?

Spuneti mai departe povestea ei, „rostogoliti-o" pe messenger, bloguri, site-uri, prietenilor, cunostiintelor! Intr-o zi Cosmina va va multumi”.

Salveaza o viata!

RON: RO 97 RZBR 0000 0600 1005 2891

http://www.paun-cosmina.eu/Raport%20medical.pdf

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.