Asociaţia Magistraţilor din România cere tragerea la răspundere a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Dănileţ printr-o scrisoare adresată Inspecţiei Judiciare a CSM.
„Asociaţia Magistraţilor din România (A.M.R.), asociaţie profesională, apolitică a judecătorilor şi procurorilor, persoană juridică de interes public, cu sediul în Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, reprezentată prin preşedinte interimar, judecător conf. univ. dr. Dan Spânu, vă solicită în temeiul art. 97 alin 2 din Legea nr.303/2004 verificarea respectării dispoziţiilor legale şi tragerea la răspundere disciplinară a foştilor membri CSM, doamna judecător Alina Nicoleta Ghica şi domnul judecător Cristi Vasilică Danileţ, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 republicată, raportat la art. 9 şi art. 10 din Anexa 1 cuprinse în Hotărârea nr.328/24 august 2005 privind aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi art. 42 alin 1 pct.13 Cod de procedură civilă.
Motive
Potrivit dispoziţiilor art.133 alin.l din Constituţie: ,,Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei’.
Art.9 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor dispune:’ Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influienţe.
Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor’.
Art.10 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor statuează că: ‘în caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii.’
Art. 42 alin 1 pct. 13 din Codul de procedură civilă, dispune că: judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii:
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa’.
Art.99 lit. a din Legea nr. 303/2004 reţine: ‘Constituie abateri disciplinare:
a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.’
Credibilitatea şi imparţialitatea sistemului judiciar au fost serios afectate prin conduita nedeontologică adoptată de cei doi foşti membri CSM, a căror revocare s-a dispus în baza Hotărârilor nr. 162 şi nr. 163, în Şedinţa Plenului CSM din data de 26.02.2013.
In timpul şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cei doi judecători şi-au exprimat dorinţa de a nu se abţine, exprimându-şi votul unul pentru celălalt asupra sesizărilor Adunării Generale ale Judecătorilor privind revocarea din calitatea de membru CSM.
Judecătorii au obligaţia de a păstra încrederea publicului în integritatea justiţiei, motiv pentru care în anumite situaţii se impune excluderea lor, prin abţinere, de la pronunţarea unei soluţii. Desigur că acest lucru este o obligaţie care aparţine celui vizat, a cărui imparţialitate ar putea ridica îndoieli, motiv pentru care se impune a se efectua verificări, iar conduita magistratului trebuie supusă analizei pentru a vedea măsura în care cel în cauză a înţeles sau nu să-i dea eficienţă, la timp şi în cunoştinţă de cauză.
Un conflict de interese apare atunci când interesul personal al judecătorului intră în conflict cu obligaţia acestuia de a fi imparţial în hotărârile adoptate. Imparţialitatea se referă atât la o imparţialitate de fapt cât şi la cea percepută de către un observatorul rezonabil.
Potrivit principiilor de la Bangalore noţiunea de observator rezonabil se referă la orice persoană dezinteresată şi informată, ceea ce conduce la concluzia că publicul, în calitatea sa de beneficiar sau nu a oricărui act realizat de un judecător, cu respectarea condiţiilor menţionate mai înainte, poate fi oricând un observator rezonabil.
Încrederea publicului în sistemul judiciar a fost răsturnată prin atitudinea adoptată de cei doi foşti membri CSM care au înţeles să nu se abţină de la un vot pe care l-au exprimat reciproc, pe aceeaşi problemă, respectiv cea a dispunerii revocării, în condiţiile în care fiecare dintre ei aveau un interes identic.
Menţionăm că în timpul dezbaterilor au fost atenţionaţi asupra obligaţiei de abţinere ce le revine, cerându-ni-se, în replică, să le indicăm temeiul legal. Deşi solicitarea de abţinere a fost motivată în drept, domnul judecător Cristi Vasilică Danileţ şi doamna judecător Alina Nicoleta Ghica, au refuzat categoric, dovadă în acest sens fiind înregistrarea şedinţei de Plen arhivată de CSM.
Mai mult decât atât, judecătorii Alina Nicoleta Ghica şi Cristi Vasilică Danileţ au nesocotit principiul fundamental potrivit căruia: „nimeni nu poate fi judecător în propria cauză”. Chiar dacă cei doi nu au votat în concret în propria lor cauză, ei au exprimat un vot reciproc, motiv pentru care parţialitatea lor a profitat fiecăruia. Sunt îndeplinite astfel condiţiile ivirii unui conflict de interese şi în consecinţă a atragerii răspunderii disciplinare a celor doi magistraţi.
Se poate observa că luările de poziţie a celor doi, în timpul dezbaterilor cu privire la revocare, sunt identice ceea ce echivalează cu o antepronunţare asupra votului ce urmau să şi-l exercite.
În îndeplinirea oricărei activităţi, magistraţii trebuie să aibă un comportament care să nu pună în niciun caz în pericol încrederea în independenţa lor. Ei au de asemenea obligaţia de a fi imparţiali în orice împrejurare ce are legătură cu activitatea pe care o desfăşoară.
Astfel, cu ocazia exprimării votului de către membrii plenului pe problema revocării, judecătorii faţă de care am înţeles să formulăm sesizarea, aveau îndatorirea de a se abţine de la vot întrucât în ceea ce-i priveşte exista mai mult decât aparent convingerea că, aveau fiecare interesul de a se susţine reciproc, printr-un vot negativ, dat unul în favoarea celuilalt în ceea ce priveşte revocarea.
În speranţa unei bune colaborări în continuare,
Cu înaltă consideraţie,
Preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România Jud. conf. univ. dr. Dan SPÂNU”