Prin decrete semnate azi, 4 ianuarie 2024, de președintele României, mai multe structuri din sfera combaterii corupției și a justiției au șefi noi.
Astfel Klaus Iohannis, a semnat următoarele decrete:
- Decret pentru numirea domnului Ardeleanu Ionuț în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea doamnei Mincă Marinela în funcția de procuror-șef al Secției judiciare penale din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea domnului Todoran Adrian-Petre în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea domnului Nicolau Adrian-Cornel în funcția de procuror-șef al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea doamnei Constantin Antonia-Eleonora în funcția de procuror-șef al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea doamnei Balcan Cristina-Daniela în funcția de procuror-șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani.
Ionuț Ardelean și-a început cariera profesională ca procuror stagiar la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Galați. A fost și procuror la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 2 și a ajuns procuror la Parchetul de pe lîngă Tribunalul București. Propus de ministrul Justiției pentru actualul post, în timpul interviului susținut la CSM, Ardelean a arătat că, deși există foarte mulți procurori activi, numărul dosarelor soluționate este în scădere vizibilă. El consideră că încă nu s-a ajuns la corupție generalizată și are un plan de eficientizare a activității, deși „foarte mulți procurori ezită să lucreze la DNA”.
Marinela Mincă a intrat în atenția opiniei publice în decembrie 2022, după ce a făcut recurs la hotărîrea ÎCCJ prin care era achitat fostul procuror Mircea Negulescu. De asemenea, prin Hotărîrea 790 din 31 mai 2023 Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărît, în unanimitate, încetarea delegării în funcția de procuror șef adjunct al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei procuror MINCĂ MARINELA, începând cu data de 01.06.2023.
Despre Adrian Petre Todoran, cunoscut și ca „procurorul lui Dincă, se știe că a închis mii de dosare înainte să promoveze la DIICOT. Între 2010 si 2017, aflat la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cornetu, Todoran a dispus 6581 de soluții de netrimitere în judecată. În aceeași perioadă, a emis 191 de rechizitorii. Fără experiență în marea criminalitate, dar semnatar de scrisorele #rezist, Todoran a sărit direct de la Parchetul Judecătoriei Cornetu la DIICOT, arată Lumea Justiției. Probabil tocmai din acest motiv, în timpul interviului susținut la CSM în noiembrie 2023, a arătat că se bazează foarte mult pe faptul că va fi achiziționată tehnică de supraveghere din belșug.
Generalul de brigadă magistrat Adrian-Cornel Nicolau vine pe noua funcție din cea de șef al Parchetului Militar de pe lîngă Curtea Militară de Apel. De-a lungul vremii a fost și el implicat în scandaluri de presă.
Numele procuroarei Antonia-Eleonora Constantin are legătură strînsă cu dosarul Săcărin. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care Secția Procurori din cadrul CSM a cerut prelungirea delegării acesteia în funcția de procuror șef al Secției Judiciare din cadrul PÎCCJ.
Procuroarea Cristina-Daniela Balcan, născută în 1971, la Tecuci, județul Galați, a fost întotdeauna „ o cuminte”, ea pretecîndu-și viața „printre hîrtii”.