De când nu i-a ieşit pasenţa la Curtea Constituţională, Traian Băsescu nu mai are nas să dea ochii cu lumea. Am rămas singuri-cuc. Şi mi-am adus aminte de bancul cu gâştele lui Iţic. Iţi avea şase gâşte. A-nceracat să le vândă ca lebede, n-a mers. Şi-a purces către rabin. Rabi, te rog mult, mult de tot, ajută-mă să fac şi eu avere ca toţi ai noştri. Şi-atâta s-a rugat că lui Rabi i s-a muiat sufletul şi i-a zis lui Iţic: Iţic, ia trei din cele şase gîşte ale ale tale, ţine-le pe plită încinsă o noapte, vii şi-mi spui ce-a ieşit. A ieşit prăpăd şi Iţic s-a pus pe plâns. Lui Rabi i s-a muiat sufletul şi i-a spus: Iţic nu dispera, mai ai trei gâşte. Ţine-le închise în frigider o noapte, vii şi-mi spui ce-a ieşit. Şi a ieşit prăpăd şi din nou Iţic s-a pus pe văicăreli. Atunci, Rabi l-a luat de după umeri şi i-a zis părinteşte, deh, măi Iţic, eu idei mai am, tu nu mai ai gâşte. Aşa şi cu Băsescu, el ar mai avea idei de tăieri, noi nu mai avem gâşte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.