Are 14 ani. La şase ani a fost violat de un handicapat, rudă îndepărtată. Pedofilul a rămas nepedepsit. Nu mai ştie numărul zilelor şi al nopţilor trăite doar pentru a împlini legea naturii: pedepsirea răufăcătorului care l-a pângărit. Să se cureţe. Să poată trăi demn. Conştient de preţul pe care trebuie să-l plătească. Când ai trăit mii de zile cu un singur gând, chiar şi la 14 ani cunoşti preţul pe care-l ai de plătit.
L-a atras pe violator într-un bloc părăsit, a profitat de starea de ebrietate a acestuia, l-a bătut şi ucis demenţial. Acum două zile, făptaşul şi-a recunsocut vina. Justiţia constănţeană, aceea care a iertat bestia, urmează să-l judece pe copilul făcut de ea ucigaş. Legea e lege!
Practic, puştiul de 14 ani plăteşte de două ori nedreptatea destinului; dar a făcut ceea ce el, destinul, l-a pus la încercare: să aleagă între onoare şi dezonoare. Şi a ales. Şi plăteşte.
Asta n-au înţeles aseară Robert Turcescu şi Ion Cristoiu. Aceştia au întors lipsa de demnitate a autorităţilor române în cazul morţii lui Teo Peter şi au adus-o în bătaia urii lor împotriva Opoziţiei. Că de ce Victor Ponta a zis că Traian Băsescu s-a vândut americanilor; căci, iată, însuşi fratele lui Teo Peter recunoaşte că şeful statului a făcut tot ce depinde de el pentru a ajuta familia Peter.
Ucigaşul lui Teo Peter a rămas nepedepsit. Preşedintele României, atent la imaginea sa electorală, s-a tocmit la preţ cu autorităţile americane şi a obţinut o sporire a sumei compensatorii.
Memoria lui Teo a rămas murdărită pentru totodeauna. Doar fiindcă preşedintele n-a aflat că miza din jocul justiţiei nu era numărul banilor , ci onoarea unei ţări mici în confruntarea cu prestigiul unei puteri discreţionare. Teo a fost ucis de un mişel şi mişelul a fost făcut scăpat de justiţia americană, girată de oportunismul şi laşitatea Întîiului dregător al ţării.
Practic,Teo a suferit de două ori nedreptatea destinului: s-a născut într-o ţară al cărui preşedinte este Traian Băsescu, iar moartea i-a fost pecetluită de un cetăţean apărat de dictatul unei legi internaţionale abuzive. N-a avut de ales. Au ales pentru el familia, Robert Turcescu şi Ion Cristoiu. Care au zis: Asta e!
Nu uitaţi, în fiecare dimineaţă, în jurul orei şapte, Sentinţa vă aşteaptă cu zece rînduri de Necredinciosu în Minicronica Nopţii. Tot aici puteţi să vă spuneţi şi voi părerea în legătură cu cele citite.