Fapt fără precedent: Emil Boc, sluga preşedintelui, demite un supus acuzat de corupţie. Aproape imediat, Vasile Blaga, numărul doi în partid, sare în apărarea demisului. Afacerea „Corupţia în vămi” se dezvăluie, iată, ca fiind o treabă internă a PDL.
Va să zică, în plină criză, averea de la hotare a fost lăsată pe mâna vameşilor corupţi , să fie prădată ani de-a rândul, pentru a se vedea de partea cui se aşază disidentul Blaga în bătălia pentru şefia partidului.
Crimă? Mai mult de atât: demenţă. A urmat spectacolul cu autobuzele şi elicopterele cu hoţi defilând spre instanţele de judecată. Dormiţi în pace! S-a declanşat acţiunea toleranţă zero faţă de corupţie; guvernanţii veghează.
Ţara agonizează sfârtecată de demenţa unui Nero primitiv şi fără scrupule; se usucă precum vrejul rupt de viaţa – viaţă.
Strigăm, şi nu ne-aude nimeni. Dumnezul-lege a murit în România. Scapă cine poate. Cine nu poate, se zbate ca peştele pe uscat.
Partea I aici.
