O instanţă a Tribunalului Bucureşti a respins, în urmă cu mai puţin de o oră, cererea de arestare a poliţistului Cristian Cioacă. Acuzat de subordonaţii procurorului Marius Iacob – primul care a dat un chix răsunător în acest dosar -, de omor şi profanare de cadavre, soţul fostei avocate Elodia Ghinescu a rămas, din nou, în libertate. Motivaţia instanţei? Lipsa cadavrului şi a probelor.
Nici eu nu cred în vinovăţia lui Cioacă! Chit că în apartamentul celor doi soţi s-au găsit urme de sînge ale Elodiei, la fel ca în portabagajul maşinii poliţistului şi pe hainele descoperite într-o rîpă din zona unde locuiau cei doi, asta NU înseamnă neapărat că ucigaşul este fostul ei soţ. Înseamnă, cel mult, că femeia a fost (eventual) ucisă în acel apartament. La fel de puţin stă în picioare şi noua acuzaţie a procurorilor bucureşteni potrivit căreia cadavrul avocatei ar fi fost tranşat. Chiar şi făcut bucăţele, pe undeva trebuia să se găsească un fel oarecare de urme… Dar nici măcar aşa, dacă s-ar fi găsit, nu ar însemna că neapărat Cristian Cioacă este criminalul.
Că el ar putea să ştie cine i-a venit de hac fostei sale soţii, dacă i-a venit cineva de hac, e altă poveste. Dar în lipsa unor dovezi temeinice – ştiut fiind că, potrivit legii, indiciile şi probele nu sînt totuna cu dovezile temeinice -, chiar în eventualitatea existenţei unui mobil serios, NU cred în vinovăţia lui Cristian Cioacă!
Şi nu înţeleg de ce, în ciuda faptului că în 2007, cînd a fost semnalată dispariţia avocatei, iar anchetatorii au stabilit că este posibil ca cei doi soţi să fi avut legături de prietenie cu unii membri ai lumii interlope, nimeni nu a aprofundat cercetarile în această direcţie.
Şi dacă anchetatorii au ca motiv de acuzare doar existenţa unor pete de sînge în apartament, iar de cadavru nici vorbă, repet: NU cred în vinovăţia lui Cristian Cioacă!