Am asistat în Aula Academiei Romane la cele mai serbede şi fără de esenţă discursuri şi prezentări, toate având ca scop să susţină ştiinţific această nouă dovadă a inepţiei guvernamentale care este regionalizarea.
S-a arătat, ştiinţific desigur, între altele, cum va îmbunătăţi această regionalizare din punct de vedere social economic, al absorbţiei fondurilor structurale, exemple ale regionalizării altor ţări şi succesele acestora. Desigur, persoanele respective erau cercetători avizaţi în geografie, sociologie, economie etc. Şi expuneau faptele cu rigoare ştiinţifică şi fără nici un fel de implicare patriotică sau sentimentală.Cu toate acestea, s-a vazut clar un lucru: faptul că se doreşte această regionalizare cu orice preţ, chiar dacă acesta are multiple dezavantaje în acest moment delicat în care se află România.
1. Încep să înflorească tot felul de scenarii ale unor minorităţi naţionale, în special a celor care sunt extremişti din aceste naţionalităţi cu care noi convieţuim in condiţii bune de sute de ani. Şi aşa regionalizările din Europa nu au dus decât la tendinţe centrifuge, de cele mai multe ori absurde (vezi Catalonia, Ţara bascilor, Valonia etc.) şi au dus la conflicte locale şi tensiuni, fără să rezolve practic nimic, decât să atomizeze structurile şi teritoriul ţărilor respective.
2. Se va crea, oricum, o altă suprastructură între guvern şi judeţe, care va fi tot un aparat greoi, de sorginte comunistă, care va mânca banii din buzunarele cetăţenilor, şi aşa goale.
3. Se va amplifica mult corupţia şi relaţiile de afaceri mai mult sau mai puţin curate dintre politicieni şi clientela politico-economică.
4. Nu se va îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene. Pentru îmbunătăţire nu trebuie creată o structură în plus, trebuie pur şi simplu eliminata corupţia, mafia fondurilor şi trădarea de ţară.
5. Nu va produce decât confuzie în rândul cetăţenilor şi cheltuieli împovărătoare (vezi ştampile, formulare cu antet etc).
6. Problemele legate de descentralizare se pot realiza la nivelul judeţelor prin „detaşarea” unor sarcini la nivel local.
7. Oricum, după cum a fost prezentată situaţia, a fost ceva gen „hai să avem şi noi faliţii nostri”.
Deci ce rămâne din acestă regionalizare şi descentralizare uselistă? Practic nimica, nici o esenţă şi nici un avantaj pentru cetăţean, dar posibil încă nişte posturi şi o armată de funcţionari aşa-zis regionali, cheltuind deşănţat din banii publici.
Harta Romaniei unite, şi aşa ciuntită de Basarabia, de sudul acesteia şi de Bucovina de Nord, trebuie să fie în inima noastră a tuturor, deoarece cei care au prezentat ştiinţific argumentele regionalizării nu au prezentat şi cu inima, din păcate, nu au prezentat cu patriotism. Fără un consens cu adevat patriotic ţara se va înfunda mai mult în aventurile periculoase ale clanului de guvernământ.
Ceea ce apare clar: guvernul vrea o autorizare şi legitimare şltiintifică a acestei orori naţionale.
