Vreme de trei a zburdat prin întreaga Europă. Şi n-a fost deranjat nici măcar din greşeală sau din întîmplare, deşi pe numele lui exista un mandat internaţional în care se preciza că este periculos şi are de ispăşit o condamnare de 20 de ani pentru omor. I s-a-nfundat cu poliţiştii de la Urmăriri ai IGPR. Şi pentru că se ştia la ce pericol se expun, acestora le-au venit în ajutor şi cei la SIAS Ilfov. Acum, toţi respiră uşuraţi: Vasile Zamfir, unul dintre cei mai violenţi tîlhari şi proxeneţi din comuna ilfoveană Tunari, a ajuns după gratii.
În 2006 Tribunalul Argeş l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pentru comiterea unei crime atroce.
Cadavrul din undiţă
Pentru unul dintre pescarii care dădeau cu undiţa în barajul de la Vidraru, sfîrşitul lui iunie 2006 va rămîne întipărit în memorie cu litere de foc. La un moment dat, cînd a aruncat undiţa spre baltă, cîrligul s-a înţepenit. Cum nu voia deloc să se desprindă, a mers să-l scoat cu mîna. În locul peştelui mare pe care îl aştepta, a apucat un picior de femeie moartă.
A anunţat, imediat, „organele”. A venit o echipă de oameni hîrşiţi şi care văzuseră multe la viaţa lor. Chiar şi pentru ei imaginea femeii moarte a fost prea mult. Fusese, la propriu, omorîtă în bătaie, cu pumnii şi cu picioarele, iar la final, sugrumată cu mîinile goale. Cînd s-au convins, cu alte cîteva şuturi, că aceasta este moartă, criminalii – că au fost doi -, i-au legat mîinile şi picioarele cu un cablu, iar de picioare, cu alt cablu, i-au atîrnat un bolovan. Apoi au aruncat-o în apa barajului Vidraru, convinşi că va fi mîncată de peşti şi astfel nimeni nu va şti ce au făcut ei pe 21 iunie 2006.
Crimă cu premeditare
Soarta a vrut altfel. După 16 zile cadavrul a ieşti la suprafaţă, iar la scurtă vreme medicii legişti au stabilit că este al Aneimaria Ştiuruc, o prostituată de 34 de ani, care „lucra” pe autostrada Bucureşti – Piteşti. În ciuda vîrstei, era una dintre cele mai bine cotate „fetiţe”, cîştigurile ei ajungînd chiar pînă la 1500 de lei pe zi. Tot ce cîştiga era luat de peştele ei, un ţigan din comuna Tunari, care noaptea o ţinea pe post de „nevastă”, iar ziua o scotea la produs.
Succesul „babei” n-a rămas neobservat. A stîrnit nu doar invidia colegelor de breaslă, ci şi poftele altui ţigan: Vasile Zamfir, tot din Tunari, proxenet şi tîlhar. A luat-o pe Anamaria cu forţa sub „protecţia” lui. Pentru că femeia era „recalcitrantă”, vreme de cîteva săptămîni, pe lîngă faptul că a continuat să se prostitueze, a îndurat cele mai incredibile torturi fizice şi psihice. La un moment dat a crezut că toate astea au luat sfîrşit. Reuşise să „evadeze” şi s-a întors la „Sile al ei”.
A fost doar o iluzie. Zamfir, însoţit de Gheorghe Ene, unul dintre locotenenţii săi, a venit la volanul unui Audi la „locul de muncă” al Aneimaria, au băgat-o în maşină cu forţa şi au demarat în trombă spre Vidraru… Urmarea este deja cunoscută.
Liber vreme de trei ani
Dacă Ene a fost arestat la scurt timp după descoperirea cadavrului, Zamfir a fost prins abia pe 10 decembrie 2009. După ce a bîntuit prin mai multe ţări europene, dar, mai ales, prin Spania, la un moment dat a revenit la Bucureşti. Despre ascunzătoarea lui, situată în cartierul Militari, în zona Pieţei Gorjului, au aflat şi poliţiştii. Care au pus la dispoziţia presei şi cîteva imagini (vezi mai jos) din timpul capturării lui Vasile Zamfir.