De la 1 mai 2015 românii au parte de o nouă „belea”. Musai să aibă card de sănătate. De la opinii pro şi contra, la acuzaţii formulate ba de cei din sistemul sanitar, ba de pacienţi, s-a ajuns în situaţia în care nimeni nu mai înţelege nimic. Pentru a lămuri cele mai „arzătoare” chestiuni legate de cardul de sănătate, ziarul Sentinţa a adresat o serie de întrebări Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Cu precizarea că există şi un pachet minimal de servicii medicale pentru persoanele neasigurate (despre care veţi găsi tot aici informaţia completă), iată mai jos răspunsurile CNAS.
1. Pentru validarea cardului de sănătate trebuie să merg obligatoriu prima dată doar la medicul de familie?
R: Orice furnizor de servicii medicale, cu excepţia farmaciilor şi a furnizorilor de proteze şi orteze, poate iniţializa carduri de asigurări de sănătate.
2. Sunt obligat să accept înscrierea pe card a tuturor datelor referitoare la starea mea de sănătate, grupă sanguină, medic de familie etc şi să-mi dau acordul pentru donarea de organe?
R: Înscrierea datelor medicale pe card este la alegerea asiguratului. Acordul asiguratului trebuie să fie explicit; din acest motiv, pe documentul însoţitor al cardului trebuie bifate datele medicale pe care asiguratul doreşte să le aibă pe card.
3. Odată validat cardul, datele înscrise pe el sunt disponibile oricărui deţinător de cititor de carduri de sănătate? Dacă da, cum se poate proteja – de discrimnare, de exemplu – o persoană bolnavă de HIV/SIDA?
R: Datele înscrise pe card sunt accesibile numai acelor deţinători de cititoare de carduri care au acces autorizat în SIUI, şi numai după ce pacientul tastează codul PIN al cardului. Furnizorii de servicii medicale au obligaţia profesională de a păstra secretul medical, conform reglementărilor din Legea drepturilor pacientului (Legea 46/2003, art. 21 – 25), din Legea privind exercitarea profesiei de medic (Legea 306/2004), din Codul deontologic al medicilor, din alte reglementări legale, precum şi conform Jurământului lui Hippocrate. Încălcarea acestei obligaţii este sancţionată conform prevederilor Codului Penal referitoare la infracţiunea de încălcare a secretului profesional. Chiar şi în aceste condiţii, pacientul infectat cu HIV/SIDA poate opta pentru neînscrierea diagnosticului respectiv pe card.
4. Dacă sunt bolnav şi merg la o policlinică, iar acolo mi se spune că nu poate fi citit cardul, iar din această cauză nu pot să primesc consultaţie, ce am de făcut?
R: În acest caz, pot fi două situaţii distincte: a) dacă furnizorului de servicii medicale nu-i funcţionează cititorul de carduri sau nu-l are instalat, asiguratul poate depune o reclamaţie la casa de asigurări de sănătate cu care este în contract furnizorul respectiv, pentru refuz de acordare de servicii medicale; b) dacă a survenit o malfuncţionare a cardului, de asemenea, asiguratul poate lua legătura cu casa de asigurări de sănătate pentru remedierea defecţiunii sau înlocuirea cardului malfuncţional, în acest ultim caz fiind emisă o adeverinţă de asigurat valabilă până la primirea noului card, pe baza căreia asiguratul poate primi servicii medicale fără card.
5. Faptul că sunt deţinător de card înseamnă implicit că sunt asigurat?
R: Nu. Calitatea de asigurat este dată de plata contribuţiei sau, după caz, de încadrarea într-o categorie de asigurat scutit de plata contribuţiei.
6. Dacă am primit deja cardul, dar ulterior nu mai sunt asigurat, beneficiez în continuare de toate facilităţile oferite de card?
R: Cardul poate fi utilizat într-un cititor de carduri chiar dacă persoana respectivă nu mai este asigurată, iar informaţiile oferite de card pot fi vizualizate, inclusiv faptul că nu mai este asigurată. Titularul cardului va beneficia, aşadar, fără plată de pachetul minimal de servicii medicale.
7. Cum poate un medic sau un farmacist să verifice dacă o persoană este asigurată?
R: Verificarea calităţii de asigurat se poate face cu ajutorului cardului naţional de sănătate, cu adeverinţa de asigurat, dar şi în absenţa acestor documente, utilizând instrumentul de verificare on-line pus la dispoziţia publicului pe site-ul www.cnas.ro, link-ul „verificare asigurat” http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html
8. Ce poate să facă un om dacă este bolnav (fără a reprezenta urgenţă medicală), dar care nu are card, nu este asigurat şi nu are nici bani să meargă la un medic privat?
R: În acest caz, discutăm despre responsabilitatea personală. Este în interesul fiecărei persoane sa fie asigurată tocmai pentru a beneficia de servicii medicale în caz de necesitate. Legislaţia actuală oferă multiple posibilităţi de asigurare pentru persoanele fără venituri. Astfel, o persoană fără venituri poate deveni co-asigurat al soţului/soţiei sau al unuia dintre copiii săi care realizează venituri, poate fi asigurat fără plata contribuţiei pe perioada în care beneficiază de ajutor de şomaj sau de ajutor social, poate fi înscris într-un program naţional, dacă boala de care suferă se încadrează într-un asemenea program (caz în care devine asigurat fără plata contribuţiei, dar doar pentru boala respectivă), poate fi scutit de plata contribuţiei în cazul în care are o dizabilitate etc. Nu în ultimul rând poate opta pentru plata „din mână” a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, care este de circa 37 lei/lună pentru persoanele fără venituri (5,5% din salariul minim pe economie).
9. Cum se rezolvă problema minorilor ai căror părinţi sunt în străinătate şi, prin urmare, nu se pot folosi de cardul părinţilor? Dar a copiilor din centrele de plasament?
R: Serviciile medicale pentru minori se acordă fără card, indiferent de situaţia lor familială, deoarece minorii sunt asiguraţi, conform legii, fără plata contribuţiei, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
10. Ce fac dacă am card, dar nu (mai am) medic de familie, renunţarea fiind făcută după primirea cardului şi fără a dori să-mi aleg alt medic de familie?
R: O asemenea opţiune este făcută de asigurat pe răspunderea sa, prin urmare asiguratul îşi asumă şi consecinţele care decurg din renunţarea voluntară la dreptul său de a fi înscris pe lista unui medic de familie, respectiv îşi asumă imposibilitatea de a i se acorda unele servicii medicale în regim gratuit sau compensat.
11. Care este numărul maxim de carduri ce pot fi citite simultan?
R: La nivelul ţării sunt cca 27.000 de furnizori de servicii medicale – medici de familie, spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete stomatologice etc. – aflaţi în contract cu casa judeţeană de asigurări de sănătate. Platforma informatică SIUI a fost concepută supradimensionat, astfel încât dacă toţi aceşti furnizori ar folosi cititoarele simultan sistemul suportă încă alte mii de cititoare, spre exemplu cele ale echipelor tehnice de supraveghere, şi continuă să funcţioneze fără sincope.
În cititorul de carduri al unui furnizor nu poate fi introdus decât un singur card la un moment dat. Pentru citirea simultană a mai multor carduri – în cadrul unui spital, de exemplu – sunt necesare atâtea cititoare câte carduri se estimează că trebuie citite simultan, fiecare cititor fiind conectat la o altă unitate informatică (calculator). Deoarece citirile se fac de pe mai multe unităţi informatice, numărul citirilor simultane este teoretic nelimitat.
La linkul de mai jos găsiţi toate informaţiile despre pachetul minimal pentru persoanle lipsite de asigurare medicală.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Sanatate/CNAS+Modificarile+aduse+la+contractul-cadru