Un aisberg imens, aproximativ de dimensiunea statului Luxembourg, s-a desprins din calota glaciară antarctică, dislocând un al doilea aisberg de dimensiuni asemănătoare. Dislocarea acestor două aisberguri atât de masive, observată şi fotografiată din satelit, poate avea ca efect scăderea nivelului de oxigen în apele oceanelor planetei, conform unui anunţ făcut vineri de oameni de ştiinţă australieni şi francezi, informează Associated Press.
Cele două aisberguri plutesc în prezent în derivă, unul lângă celălalt, după ce au intrat în coliziune la data de 12 sau 13 februarie. Cele două mase de gheaţă se află la aproximativ 150 de kilometri în larg de coastele Antarcticii, conform datelor oferite de Neal Young, glaciolog la Australian Antarctic Division.
Young a precizat că aisbergul de 97 de kilometri lungime s-a izbit de gheţarul plutitor Mertz, o altă masă uriaşă de gheaţă, din care a desprins un alt aisberg de dimensiuni foarte mari. ‘Acum plutesc în derivă, unul lângă celălalt’, a mai adăugat el.
Noul aisberg format în urma coliziunii are 78 de kilometri lungime şi 39 de kilometri lăţime, conţinând echivalentul unei cincimi din consumul total anual de apă la nivelul întregii planete.
Experţii sunt îngrijoraţi de efectele pe care aceste masive dislocări de gheaţă le-ar putea avea pentru circulaţia curenţilor ascendenţi şi descendenţi de apă din jurul gheţarului Mertz. Prin dislocarea unei părţi a gheţarului, volumul s-a umplut cu apă marină şi sloiuri formate din apă sărată, care împiedică procesul de coborâre spre adâncimi a apei reci, mai dense.
Acest proces de scufundare a apei mai dense şi mai reci alimentează curenţii oceanici de mare adâncime, care la rânduul lor susţin dinamica ecosistemului marin.
‘Ar putea să apară regiuni ale oceanelor planetei care să fie extrem de sărace în oxigen, iar în aceste zone majoritatea formelor de viaţă marină vor dispărea’, avertizează şi Mario Hoppema, specialist în chimia apelor oceanice de la Institutul Alfred Wegener pentru cercetări marine şi polare din Germania.
Cele două aisberguri, cântărind 860 miliarde de tone şi respectiv 700 de miliarde de tone, plutesc în derivă şi se vor îndrepta probabil spre vest, de-a lungul coastei Antarcticii, conform lui Neal Young.