“Ofer mutatie definitiva in Bucuresti la pret atractiv”. Asa suna in ultima vreme tot mai multe anunturi de la “mica publicitate”. Citesc o data, de doua ori, de trei… si nu intr-o singura zi, eu fiind in cautare de casa la un pret decent. “Or fi fost declarati iar Bucurestii oras inchis, ca pe vremea dinainte de ’90, cind nu puteai sa te angajezi daca nu aveai macar viza de flotant si nu iti puteai lua viza decit daca erai angajat?, ma intreb la un moment dat . “Nici vorba ma lamureste o veche cunostinta, comisar la Directia de Evidenta Informatizata a Persoanei. Cind afla ca e vorba de taxa contrabuletin de Bucuresti, raspunsul vine sec: “Noi n-avem nici o treaba. Daca persoana vine cu proprietarul, asta are actele in regula, contract si tot ce-i trebuie si declara ca e de acord sa ia pe cineva in spatiu, n-are decit sa faca oricite mutatii doreste. Pe noi nu ne intereseaza cite persoane locuiesc la o adresa. Dar daca ia bani pentru asta, indiferent daca omul respectiv se muta sau nu in acea locuinta, astfel de cazuri sint de competenta Politiei”. O fi, au ba cazul? Adica cei care posteaza astfel de anunturi or face mutatiii pe banda rulanta? Exista doar un mod de a afla: ma apuc de dat telefoane.

 

Ia mutatia, neamule! Preturi pe alese

 

La primul numar imi raspunde o voce de barbat. “Costi si atit”, se recomanda el la finalul discutiei. Dar pina sa ajungem acolo imi spune ca mutatia ma costa “sapte milioane de lei sau 700 de ron. Eu vin cu dumneavoastra la politie, bagam acolo actele si tot ce trebuie, declar ca va iau in spatiu si cind iesim imi dati banii. Ca pe urma mergeti singura sa va luati buletinul, noi nu ne mai intilnim”. “Mai sint si alte persoane la care le-ati facut mutatie?”, intreb. “Nu de alta, dar daca verifica cineva si vede ca stam nu stiu cite persoane la aceeasi adresa?” .“A, nu, nici o problema, ca nu verifica, nu intreaba nimeni -nimic”. Incet – incet aflu ca omul are o garsoniera confort III, situata in celebrele ghetouri din “capatul lui 14”, iar pina acum a facut mutatii mutatii “la doua – trei persoane ”. “Si daca as vrea sa ma mut acolo dupa ce imi iau buletinul? Ca doar as locui cu forme legale”. “Nici nu se pune problema, au mai incercat si unii carora le-am facut inainte, dar n-a mers. Si oricum, asa cum va fac mutatia, pot sa vi-o si iau inapoi, daca ma duc a doua zi dupa ce am depus actele. Cum nu intentionez sa ma mut in garsoniera lui, il las sa-si pastreze iluziile. Nu numai ca nu ar putea “sa – mi ia mutatia inapoi”, pentru ca buletinul nu iese de pe o zi pe alta, ca sa nu mai vorbim ca o astfel de situatie sigur ar naste intrebari pentru cei de la Evidenta Informatiata, dar, legal, “inca din secunda doi, dupa ce ti-a iesit viza” te poti muta la noua adresa”, precizeaza purtatorul de cuvint al Politiei Capitalei, comisarul Christian Ciocan. Si ar mai fi ceva. In aceasta perioada, Costi ofera la vinzare aceeasi garsoniera pe care iti face buletin de Bucuresti, precum si un Ford Fiesta din 1979.

 

La Elena, care pare sa locuiasca tot in acea zona, pretul unei “mutatii definitive pe zece ani”, este de “150 de euro, cam sase milioane de lei”. A mai facut citeva mutatii, “la nepoti”, dar anul trecut.

 

Unii chiar au imbunatatit oferta. Spre exemplu, Ionut F. asigura “mutatie definitiva, in sectoarele 3 si 6”. “Eu pot sa fac in sectorul 3, ca am patru garsoniere in afara de casa in care stau. Iar in sectorul 6 am un prieten care are apartament cu trei camere. In doua sta el cu sotia, iar pe o camera poate sa faca mutatie. El m-a rugat sa-l bag in anunt dupa ce a vazut ca eu am inceput sa fac asta de anul trecut… Nu, nu ati putea sa locuiti la nici una dintre adrese, ca am in ele chiriasi, dar va pot face mutatie pe una dintre ele. Fac la cel mult doua – trei persoane pe fiecare adresa. Pretul este de 300 de euro”. La care se adauga banii incasati din chirie.

 

“De ce nu vrei sa facem sex”?

 

Dar iata ca nu toata lumea vrea bani. Mihai P., are o oferta de nerefuzat: “CRANGASI, inchiriez camera gratuit+buletin unei fete fara obligatii, pentru mic ajutor menaj”. Mai sa fie! Cat de mic o fi ajutorul ala daca primesti si casa gratuit si forme legale. Dupa voce, sa tot aiba 60 de ani. Ii spun ca am 22 de ani si sint studenta din Pitesti. As vrea sa stiu cam ce am de facut in schimbul casei al mutatiei. “A, pai nu mare lucru: spalat, calcat, gatit, adica tot ce tine de o casa”. “Si cite camere are casa?. “Trei, dar cu doua nu ai probleme, ca stau alte doua fete, tot asa tinere”. “Si de ce nu fac ele menajul?”. “Nu, ca n-ai treaba si cu ele, ele isi fac singure, dar nu au timp”.  E clar ca ceva “nu se invirte rotund”. Ma dauofuscata de prezenta celor doua “rivale”, prezenta care nu mi-ar permite sa umblu dezbracata prin casa “asa cum as face-o daca acolo ar fi numai un barbat” si imi iau ramas bun.

Doua mesaje de la “domnul” P., primite pe telefon, au dezlegat toate “misterele”. In primul incearca sa ma ademineasca: de fapt nu am mare lucru de facut pe linie gospodareasca, important e ca putem sa facem sex, inclusive “lingus”. Nu precizezaza daca doar noi doi sau in grup. Cum eu nu reactionez, sexagenarul nu ezita sa-mi scrie din nou. De aceasta data mesajul e de-a dreptul scabors. Cit despre faptul ca, probabil, ar putea sa-mi fie bunic, “domnul” P. nu are nici o problema cind imi propune sa facem sex in schimbul camerei “gratuite” si al buletinului de Bucuresti.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.