„Iată, le zise Iisus, cu două mii de ani în urmă, vă dau acest pahar cu vin. Împărțiți-l între voi!”
Ce scrie, azi, consăteanul meu Ionuț Popescu: „Primul ministru al Suediei a cerut intervenția armatei, Poliția nu mai face față de mult…”
Suedia, grădina cu oameni, unde alesesem să mor.
N-aș fi crezut: poliția nu mai face revoltelor; imigranții năzuiesc la paharul cu vin. Au în ei multe de îndurat, multe de înfrânat, de micșorat, de înălțat. Ca toți oamenii. Și, mai ales, de îndurat pe cele ce le sunt împotrivă. Simt ce schimbări se produc în ei, în fiecare zi care trece.
Și către Iisus: Fii bun cu noi, trimite-ne și nouă paharul cu vin!
Știm din bătrâni că, mai presus de orice, suntem oameni. Un singur lanț îl leagă pe prizonier de paznicul său. Trăiesc alături!
Și vin țiganii lor. Sclipitori în minciuni și triumfali în cerșit. Ingredientul etern, stricător de adevăr.
