Premieră în România. Ieri, un judecător cu funcţie, din Brăila, şi-a anunţat demisia din magistratură pe considerente de demnitate. La aceeaşi oră procurorii anticorupţie îl arestau pe alt judecător, pentru luare de mită.
CV de judecător
Judecătorul demisionar se numeşte Florin Arinel Niţă. Originar din judeţul Argeş, acesta a intrat în magistratură în anul 2001, ca stagiar la Judecătoria Brăila. Absolvent al Facultăţii de Drept – Universitatea Bucureşti, promoţia 1999, Niţă a terminat în anul 2001 cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (INM). Parcursul său profesional a fost unul de invidiat. În timp ce reglementările în domeniu şi experienţa arată că cei mai mulţi judecători sînt bătuţi în cuie ani de zile pe acelaşi post, pentru Niţă ursitoarele au vrut cu totul altceva. Prin urmare, aproape în fiecare an, el a urcat o nouă treaptă în ierarhie. Anul 2005 îl găseşte deja în funcţia de consilier consilier juridic la Ministerul Justiţiei – Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei. Rămîne aici pînă în 2008, cînd este numit vicepreşedinte la Judecătoria Brăila. După mai puţin de un an este promovat la Tribunalul Brăila, iar în octombrie 2009 participă la concursul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor procurorilor la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecatorii şi la parchetele de pe lîngă acestea, organizat de INM. Alături de alţi 21 de candidaţi, Niţă a contestat organizarea examenului pe considerentul că „baremele stabilite pentru obţinerea acestor funcţii erau pre ridicate”. CSM a respins contestaţiile, iar Niţă, care nu a obţinut notă de trecere, a fost delegat în funcţia deţinută anterior numirii la Tribunal, respectiv vicepreşedinte al Judecătoriei Brăila.
„Demisia din demnitate”
Deodată, adică pe 2 iunie 2010, judecătorul Florin Arinel Niţă şi-a înaintat „demisia din demnitate”. Ce înseamnă acest lucru? Potrivit comunicatului remis presei pe 7 iunie „in data de 2 Iunie 2010 am hotarat sa initiez protestul „Demisia din demnitate" ce consta in demisia din functia de judecător ca reactie la situatia puterii judecatoresti ce a ajuns la limita de jos in raport cu celelalte puteri in stat, punand in pericol bazele statului de drept”. Mai mult: în acelaşi comunicat magistratul preciza: „In masura in care sunteti interesati in cursul zilei de maine, 8 Iunie, va voi comunica Scrisoarea deschisa adresata Statului Român iar ulterior orei 13 sunt disponibil pentru orice lamuriri suplimentare”. Aceste lămuriri, ce-i drept, au venit, însă într-o formă cu totul neaşteptată. Neaşteptată, deşi este vorba tot despre un comunicat de presă. Neaşteptată prin precizarea făcută de judecătorul Niţă: „Va trimit atasat cate o copie de pe scrisoarea deschisa si CV (e unul traditional nu model UE). Multumesc pentru sprijin. Alte detalii pe blogul meu. Vroiam sa lansez scrisoarea maine dar cei de la Antena 3 au obtinut un draft si l-au facut public”.
Cum puteau să facă rost jurnaliştii de „proiectul” scrisorii fără ştirea şi acordul semianalfabetului domn judecător? Întrebarea este retorică. Ce contează este faptul că judecătorul demisionar bate cîmpii cît poate. Şi poate. Cel puţin preţ de o epistolă. Pe care o intitulează:
„Scrisoare deschisă către Statul Român
Iubit Stat Român
Am fost amagit şi înşelat de reprezentaţii tăi la alegerea profesiei de judecător în România. Am crezut că voi fi judecător într-un stat de drept în care voi putea măcar să-mi respect jurămintele.
Conform dispoziţiilor legale am fost solicitat, ca orice nou judecător, să depun jurământul: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”…”În data de 2 Iunie 2010, pentru a respecta măcar partea referitoare la „onoare, conştiinţă” am înţeles să demisionez din funcţia de judecător, din demnitate, ca formă de protest.
Am considerat întotdeauna că partea de la mijlocul jurământului referitoare la „apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei” este cea mai importantă, toate celelalte aspecte referitoare la „respectarea Consituţiei şi legilor ţării” sau îndeplinirea atribuţiilor „cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire” fiind indicate ca mijloace pentru a realiza acest scop.
Însă acum nu mai poate fi vorba de a „apăra drepturile … fundamentale” ale fiecărui cetăţean deoarece reprezentanţii tăi din puterile executivă şi legislativă nu mai permit judecătorului aceasta.
ReprezentanÈ›ii tăi înţeleg să nu respecte hotărâri judecătoreşti irevocabile ce apără drepturile fundamentale, să emită legislaţie în mod vădit contrară drepturilor omului, cu ignorarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului şi să împiedice buna funcţionare a justiÈ›iei, obligând astfel judecătorii să nu-şi respecte jurămintele”.
Şi tot aşa, bla-bla, bla-bla, preţ de trei pagini. Trei pagini în care Niţă nu spune nimic concret şi nici nu te ajută să înţelegi care sînt motivele reale ale demisiei, nici în ce mod i-a fost lezată demnitatea.
„Voi lupta pentru reformă ca avocat”
Ceva mai limpezi devin lucrurile în urma unui dialog telefonic. Contactat de „Sentinţa”, judecătorul spune că asupra lui nu s-au făcut nici un fel de presiuni. „Nici nu am dat soluţii contrare convingerilor mele formate pe baza studierii dosarului. Însă e suficient să vezi cum salariile şi drepturile magistraţilor sînt diminuate sau desfiinţate, cum hotărîri judecătoreşti prin care se dispune achitarea drepturilor salarile ale altor categorii profesionale care au dat statul în judecată sînt ignorate; cum sînt ignorate sentinţe definitive şi irevocabile în – să zicem -, unele procese care au legatură cu Garda de Mediu. Şi astea nu sînt singurele exemple care arată că autoritatea judecătorească nu mai există, că e luată în rîs”. Adică, dacă ar fi să faci o „traducere liberă” a acestei declaraţii, onoarea magistraţilor e terfelită prin faptul că nu li se dau toţi banii pe care îi pretind. (?!)
Ce va face în continuare judecătorul Niţă? „Chiar astăzi am înaintat către CSM o scrisoare prin care cer să fie urgentată analizarea demisiei mele, pentru ca apoi să poată fi trimisă la Preşedinţie pentru validare, conform procedurii. Pînă atunci rămîn pe funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Brăila, iar apoi, cel mai probabil, am să trec în avocatură (ca să-i apere pe cei pe care pînă acum îi condamna? – n.a.). De aici am mai multe şanse să înfăptuiesc ce nu am putut face din interior: reforma”.
…………………………………………………………………………………………………………
În timp ce Florin Arinel Niţă a găsit această cale pentru a intra în atenţia opiniei publice (ca avocat e bine să ai un nume), un coleg de-al său a lăsat această sarcină în seama procurilor anticorupţie.
Aceştia s-au achitat cu brio de „obligaţii”, apoi au dat presei următorul comunicat:
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Craiova efectuează cercetări penale faţă de inculpatul DIACONESCU MARIUS BOGDAN, judecător la Tribunalul Dolj – Secţia penală, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită.
Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
La data de 5 mai 2010, inculpatul Diaconescu Marius Bogdan, în calitate de judecător a primit prin intermediul altor persoane (coinculpaţi în prezentul dosar) suma de 15.000 euro, de la trei denunţători judecaţi în stare de arest preventiv într-un dosar penal instrumentat de inculpat, aflat pe rolul Tribunalului Dolj. Banii au fost primiţi de judecătorul Diaconescu Marius Bogdan pentru ca, în schimb, să dispună judecarea celor trei denunţători în stare de libertate, iar în final să le dea o pedeapsă blândă pentru faptele pentru care sunt judecaţi.
Banii au fost primiţi de judecătorul Diaconescu Marius Bogdan prin intermediul colegului său Anghel Laurenţiu Traian, judecător la aceeaşi instanţă, în baza unei înţelegeri anterioare, după ce, în aceeaşi zi, a modificat sentinţa penală reducând de la cinci la patru ani închisoare pedeapsa aplicată iniţial celor trei denunţători pe care îi judeca.
Suma în cuantum de 15.000 euro reprezintă o parte din totalul de 45.000 euro, bani pretinşi şi primiţi de la denunţători, printr-un intermediar, de avocatul Militaru Ion. Diferenţa de 30.000 de euro a fost împărţită după cum urmează : 25.000 euro – avocaţii Militaru Ion şi Ciucă Octavian Tiberius şi 5.000 – judecătorul Anghel Laurenţiu Traian. Avocaţii Militaru Ion (Baroul Olt) şi Ciucă Octavian Tiberius (Baroul Dolj), precum şi judecătorul Anghel Laurenţiu Traian sunt coinculpaţi în prezenta cauză, în sarcina acestora reţinându-se infracţiunile de trafic de influenţă, respectiv trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită. La data de 6 mai 2010, Curtea de Apel Craiova a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile a celor trei inculpaţi, măsura fiind ulterior prelungită până la data de 3 iulie 2010 (detalii în comunicat nr. 159/VIII/3 din 6 mai 2010).
Inculpatului Diaconescu Marius Bogdan i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. Având în vedere că, la data de 5 iunie 2010, în conformitate cu prevederile art. 95 alin. 1 din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea judecătorului Diaconescu Marius Bogdan, la data de 7 iunie 2010, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea inculpatului pe o perioadă de 24 de ore. La data de 8 iunie 2010, Curtea de Apel Craiova a dispus măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile a inculpatului Diaconescu Marius Bogdan”.
Deci sfinţi sau demoni?