I-am alăturat numele de cel al martirului ceh, Jan Palach, şi o vreme m-am mândrit cu intuiţia mea. Astăzi, credinţa mea s-a frânt.
Ce-i drept, pe chip i s-a aşternut o frumuseţe celestă, iar cuvintele sale şi tonul cu care le face auzite continuă să mă emoţioneze.
Şi totuşi, partea din mine care se împotriveşte ochilor mei şi urechilor mele nu se predă, repetă şi zice: „O româncă a rezistat în greva foamei 70 de zile; o portoricană a stat într-un picior 101 zile; o braziliancă şi-a cusut limba şi a rezistat 32 de ore, o româncă a rezistat…”
Recorduri personale, recorduri de Guiness Boock; nu mărturisesc nimic despre sufletul poporului portorican, brazilian ori român.
Protestul cehului-rug a schimbat semnul rezistenţei cehe dintr-unul pasiv în unul brav, eroic.
Cristiana Anghel a dorit să trezească spiritul adormit al românilor; n-a obligat-o nimeni; şi-acum, iată, protestul ei coboară în arena Guiness Boock, al performerilor care înghit flăcări.
Revolta cehului a străbătut lumea de la un capăt la altul până la cometa ce astăzi îi poartă numele. Aceste este poporul ceh – şi-n ceruri.
Cristiana Anghel a pierdut competiţia cu sine, cu veacul. Protestul ei s-a împotmolit la Antena 3 şi RTV. Urmează OTV. Acesta este poporul român!
Nu uitaţi, în fiecare dimineaţă, în jurul orei şapte, Sentinţa vă aşteaptă cu zece rînduri de Necredinciosu în Minicronica Nopţii. Tot aici puteţi să vă spuneţi şi voi părerea în legătură cu cele citite.