Herman van Rompuy are 62 de ani, este creştin – democrat flamand din 1988 şi premier belgian de zece luni. Joi seara a fost desemnat pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Uniunii Europene, nou creată prin Tratatul de la Lisabona. În ţara sa este apreciat mai ales pentru că a găsit soluţia de compromis între comunităţile lingvistice francofonă şi flamandă. Ideea de compromis pare a fi firul său călăuzitor, cel puţin la nivel declarativ. În conferinţa de presă ţinută imediat după numire, el a arătat că "Europa este o uniune a valorilor şi are responsabilitatea de a juca un rol important în lume… Ca preşedinte al Consiliului, am să mă multumesc doar cu un rol de facilitare a compromisurilor între statele UE. Prefer să rămîn discret, nu să devin o vedetă a presei”.
Lider între lideri?
Unul dintre posibilele motive pentru care Rompuy preferă discreţia a fost prezentat pe larg de cotidianul Gardianul -care citează publicaţii din străinătate-, cu doar o zi înainte de alegerea acestuia în funcţia de preşedinte. Tot atunci ziarul titra că belgianul nu are nici o şansă “la titlu”, pentru că “a participat la reuniunea clubului Bilderberg… Lucrurile sunt însă mult mai nuanţate, dacă avem în vedere ca însuşi Jose Manuel Durao Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a participat la reuniunile secrete”. Potrivit aceleiaşi publicaţii, Clubul Bilderberg este o asociaţie ocultă, înfiinţată în 1954, care reuneşte 130 de membri, cei mai puternici şi influenţi oameni de pe mapamod, “care acţionează în secret pentru a controla lumea”.
De asemenea, Gardianul citează şi cartea unei jurnaliste: << „ Cel mai mare duşman al democraţiei nu sunt clubul Bilderberg şi Masa Rotundă (The Round Table), o societate secretă stabilită la Londra, ce reuneşte elite conducătoare din Europa şi SUA, ci indiferenţa poporului”>>.
Reuniunea cu pricina ar fi avut loc pe 12 noiembrie 2009, iar cu această ocazie Rompuy ar fi cerut impunerea unei taxe ecologice şi a altei taxe pe tranzacţiile financiare în Uniunea Europeana, fapt care era cît pe ce să-l coste preşedinţia UE. Despre propunerea lui – secretă sau nu-, a aflat şi presa britanică, ce nu a ezitat să publice mai multe articole critice pe această temă.
Ostilitate
Între timp la Bruxelles s-a luat decizia finală, iar Herman Van Rompuy a fost desemnat preşedinte al UE. Opiniile sale în chestiunile europene sunt încă prea puţin cunoscute, dar trece mai degrabă drept un federalist european. De asemenea, cei mai mulţi dintre diplomaţii europeni consideră că ţări precum Franţa, Germania şi Marea Britanie vor păstra în mare parte controlul asupra afacerilor diplomatice ale Europei, iar noul preşedinte nu le va sta în cale.
Cea mai dură reacţie la această numire a avut-o fostul vicepreşedinte socialist a Parlamentului European, franţuzoaica Marie-Noëlle Lienemann. Aceasta a declarat presei că “primul preşedinte al UE este inodor, incolor şi lipsit de savoare, încarnînd cel mai mic numitor comun pentru Uniunea Europeană”, iar într-un comunicat ulterior a arătat că "Mai mult ca niciodată, opacitatea deciziilor, absenţa de conţinut politic şi de viziune asupra viitorului de care dau dovadă liderii europeni au fost în defavoarea căutării unei democraţii mai vii, a unei apropieri de cetăţeni şi a unor propuneri totuşi indispensabile pentru a ieşi din criză”
Herman Van Rompuy este primul preşedinte stabil al Uniunii Europene. Postul obţinut de fostul premier Belgian va înlocui actualul sistem al preşedintiei semestriale, prin rotaţie, a Consiliului Uniunii Europene. El va avea un mandat de doi ani şi jumătate, ce poate fi înnoit o singură dată. Rompuy va prelua funcţia în ianuarie 2010.