Un denunț penal împotriva mai multor companii europene de pe piața imunoglobulinelor a fost depus, astăzi, 25.02.2022, la Parchetul General, de deputatul Dan Tănasă.
Cunoscut publicului de ani de zile pentru lupta pe care o duce împotriva „maghiarizării forțate” a românilor din Harghita și Covasna, Dan Tănasă a acceptat să intre în politică sperînd că astfel va avea mai mult sprijin în bătăliile pe care le poartă și va putea să ajute mai mulți români. Acesta este motivul pentru care astăzi a depus denunțul penal împotriva firmelor Baxalta Gmbh – Elveția, CSL Behring Gmbh – Germania, Biotest AG – Germania, Kedrion Spa – Italia, Octapharma AG – Elveția, precum și a asociației reprezentative a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA Belgia.
Plîngerea lui Tănasă are la bază un raport al Consiliului Concurenței, raport care a urmat unei investigații efectuate în anul 2018, pe piața imunoglobulinelor. La finalul verificărilor „autoritatea de concurență a constatat că, în perioada 2015 – 2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităților de a suspenda taxa clawback* pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.
PPTA a facilitat aceste practici anticoncurențiale și a contribuit prin propriile acțiuni la atingerea obiectivului comun, depășind, prin aceasta, sfera activităților specifice la nivelul unei asociații cu scopul de a influența procesul legislativ.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esențiale destinate tratamentului unor multiple afecțiuni grave, a pus în pericol viața pacienților și a determinat autoritățile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicametele necesare pacienților, prin declanșarea Mecanismului European de protecție civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravității situației generate pe piața națională”.
Din aceste motive Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare de aproximativ 71 de milioane de euro. Nu se știe dacă acestea au fost plătite, dar măsura pare să fi fost insuficientă din punctul de vedere al deputatului Dan Tănasă. Prin urmare, la înaintarea denunțului, acesta a afirmat: „Solicit să fie efectuate în cauză investigații prealabile după care să fie începută urmărirea penală urmată de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva companiilor menționate, persoane juridice cu sediul în state europene și cu activitate comercială în România, precum și împotriva angajaților și adminsitratorilor direct implicați, care se vor stabili în cursul anchetei că sunt responsabili pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune (prevăzută de art. 244 din Codul Pena) și ucidere din culpă (prevăzută de art.193 din Codul Penal).
Considerăm că faptele sesizate și investigate de către Consiliul Concurenței implică și o latură penală, discutăm despre pierderea unor vieți omenești prin culpa asumată de către aceste companii care au refuzat să furnizeze medicamentele vitale în condițiile legii și ale pieței libere. Având în vedere faptele expuse, am depus un denunț pentru începerea urmăririi penale și tragerea la răspundere a persoanelor fizice și juridice care au comis faptele denunțate. Este inacceptabil modul în care au fost sacrificate vieți umane, în perioade de criză, pentru profitul meschin al unor companii gigant din domeniul farmaceuticelor. Vom veghea la respectarea legii și la protejarea cetățenilor români în fața acestor abuzuri!”, a mai adăugat Dan Tanasă.
Notă:
Taxa de clawback impune producătorilor de medicamente – nu distribuitorilor și nici farmaciilor – să returneze statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depășesc suma alocată acestora de la Fondul Național de Asigurări.[1]
Clawback-ul are o definiție complicată: este impozitarea cu 70 de procente a oricărei sume care depășește volumul de vânzări de medicamente aferent anului 2009.[2] La cei 70% se adaugă încă o taxă, cuprinsă între 5% și 12%, la volumul total al vânzărilor.[2]
Scăderea prețurilor la medicamente aplicată din 2015, după un ordin care ar fi trebuit să intre în vigoare în anul 2009, a fost mișcarea prin care producătorii de medicamente plătesc până la 25% din cifra de afaceri pentru clawback.[3]
