Era chiar crucea pe care o dusese în toate zilele și nopțile din ultimul an. Mircea Ionescu Quintus doar o cizelase literar; scrisese pe ea: „Sunteţi urmaşii marilor noştri Brătieni”. Unul dintre „marii noștri Brătieni”, în Crimeea, îi atrăgea, în 1876, atenția Marelui Duce Nicolae: „Aveți puterea armată, Excelență, de a trece fără încuviințarea noastră în Bulgaria. Dar numai peste cadavrul poporului român!”
Până să apuce ziua în care să rostească el însuși mândrele cuvinte, Ludovic Orban rămase un pic în țară ca să agațe de personalitatea sa alte slove istorice: „Lumina nu vine de la Cotroceni!” Iohannis nu participase la congresul unde el fusese aburcat în scaunul cel mai înalt al partidului.
„Pentru mine toţi sunt la fel de răi: atât mustăciosul şef (Liviu Dragnea – n.n.), cât şi cel care se leagă cu lanţuri la Palatul Victoria şi confundă sediul Guvernului cu sediul PSD”. „Doresc să ajungem la putere prin votul oamenilor”.
Și într-o duminică a verii ce a urmat și-a convocat oastea în Piața Victoriei, confundând sediul guvernului cu sediul PSD. Nu l-au urmt nici măcar toți liberalii care l-au votat.
Iar Adriana Săftoiu observă că „opoziţia este obsedată mai mult să dea bine în planul imaginii imediate, pentru o apariție de televiziune… Sunt decizii care ne surprind… Mai ales acea plângere împotriva doamnei Dăncilă… ”
Scaunul în care urmașul „marilor noștri Brătieni” se cocoțase era sterp. Înălțimea nu-i oferea înțelepciunea așteptată. Niciuna din muzele veteranilor nu-l găsea acasă. Cotrobăia, iască pe dinăuntru, în vatra cu renegata lumină prezidențială. În cenușa acesteia descoperise doar aluatul cel de toate zilele al lumii moderne: DIVERSIUNEA. În anturajul ei, se porniseră războaie în care muriseră sute de mii de pământeni. Pretextele se dovediseră a fi minciuni gogonate. Înțelese că sistemul era înzestrat cu eternitatea cârtiței: pierde o gaură, găsește calea spre o alta, în apropiere sau chiar în partea opusă. Viorica Dăncilă putea scăpa. Ea, personal. El, având în spate DIICOT, DNA, Președinție, CSM, SRI, bătălia se muta în ograda Angelei Merkel, a lui Timmermans, Jean-Claude Juncker, Hans Klemm și compania CIA.
Crucea din spinare i s-a ușurat brusc. „Marii noștri Brătieni” rămâneau la locul lor, nu-i muta nimeni. Obținerea puterii prin alegeri, democrație și statul de drept era un grai pentru neinițiați.
În viață, dacă ai puterea și averile, nu importă strămoșii și pe ce căi le-ai obținut, ai adevărul! Și dreptatea.
Putea spune: am o existență împlinită!