Noi, cei mărunți intelectual…

Un prieten vechi în ale scrisului, Iulian Neacșu, unul dintre acei prieteni pe care nu-i vezi cu anii, dar sunt veșnic lângă tine, m-a sunat să mă întrebe dacă știu ce-s aceia neomarxiști. I-am răspuns că nu știu nici eu exact. Unii spun într-un fel, alții, în sens contrariu. Dar că, la rândul meu, am întrebat un cunoscător chiar de pe pagina mea de FB să-mi nominalizeze un neomarxist, pentru a-l desface și analiza, dar n-am primit niciun răspuns. Ce știu de la filistini este că neomarxiștii ăștia sunt niște huligani, fasciști, teroriști, coborâtori din filosofia lui Marx. Norocul meu a fost că exact ieri vorbisem cu Talida despre Isaac Babel, un mare scriitor al veacului trecut, ucis de Stalin. În cartea sa „Armata de cavalerie”, Babel povestește despre perioada când era ostaș în armata revoluției rusești, alături de acel fel de camarazi „coborâtori” din filosofia lui Marx, după cum cred astăzi intelectualii filistini de genul Adrian Papahagi. Când un camarad „marxist” fu ucis alături de el, lacrimile lui Isaac Babel au scris pe pagina sa de jurnal: „Mi-a fost drag, căci amândoi vedeam viața ca pe o luncă în luna mai, prin care trec oameni și cai”. Așa gândeau și sperau vechii adepți ai filosofiei lui Marx. Poate că și aceștia noi, dacă aceștia chiar există, gândesc asemănător, cu grenada în mână. Noi, cei mărunți intelectual, nu avem cum ști.