Deși este trimis în judecată pentru abuz în serviciu, actualul primar al Timișoarei, Nicolae Robu, este susținut chiar de Ludovic Orban, președintele PNL și premier interimar, pentru un nou mandat la Primăria Timișoarei. Anunțul a fost făcut de Orban aseară, în cadrul unei emisiuni TV: „În Timişoara, Robu este candidatul nostru. Eu cunosc foarte bine despre ce e vorba acolo (…) Două locuinţe în care domnul Robu, după ce a primit prima oară spre semnătură semnarea contractelor respective a solicitat în scris către Direcţia Juridică să reanalizeze, să se vadă dacă sunt în regulă din punct de vedere juridic contractele respective. Ori, mă scuzaţi că vă spun, dar el putea să semneze din prima şi să nu aibă nicio răspundere în situaţia respectivă, dar el mai mult decât atât, el a mai solicitat un punct de vedere să îi spună cei de la Juridic dacă situaţia e corectă”.
De fapt, povestea acestui dosar penal, în care este pus sub acuzare Nicolae Robu, dar și fostul edil timișorean Gheorghe Ciuhandu, a început în 2017, așa cum rezultă dintr-un comunicat al DNA. Potrivit informațiilor oferite de instituție la acea vreme procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție „au dispus efectuarea urmăririi penale față de cinci suspecți pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, pentru că În perioada 1996 – 2015, mai mulți funcționari publici din cadrul Primăriei municipiului Timișoara, precum și alte persoane, și-au încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și au deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului… Funcționarii publici din cadrul primăriei Timișoara au încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timișoara care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile”.
Abia după aproape trei ani au reușit procurorii anticorupție să facă următorul pas, ocazie care a prilejuit un nou comunicat.
„În cauza mediatizată prin comunicatul nr 168/VIII/3 din 17 februarie 2017, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 9 (nouă) inculpați, în legătură cu vânzarea frauduloasă și la preturi modice. a unui număr de 207 imobile, majoritatea situate în centrul vechi al municipiului Timișoara.
Astfel, au fost trimiși în judecată următorii inculpați, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (5 inculpați) respectiv în formă simplă (4 inculpați):
MIUȚ NICUȘOR-CONSTANTIN, la data faptelor director al Regiei Autonome URBIS Timișoara, Administrarea Domeniului Public S.A. Timișoara și Direcției Patrimoniu din cadrul primăriei mun. Timișoara (199 contracte);
CIUHANDU GHEORGHE-CORIOLAN, la data faptelor primar al municipiului Timișoara (61 de contracte);
COJOCARI IOAN, secretar al primăriei municipiului Timișoara și coordonatorul nemijlocit al Serviciului Juridic Contencios din cadrul primăriei (61 contracte);
ROBU NICOLAE, la data faptelor și în prezent, primar al municipiului Timișoara (2 contracte);
DIACONU DAN-AUREL, la data faptei viceprimar al municipiului Timișoara (un contract);
STOIA TRAIAN-CONSTANTIN, la data faptei viceprimar al municipiului Timișoara (un contract);
STAIA MARTIN, la data faptelor director al Direcției Patrimoniu și respectiv al Direcției Clădiri, Terenuri și Dotări Diverse din cadrul municipiului Timișoara (2 contracte);
VÎRLEA SIMONA, la data faptei jurist al Primăriei municipiului Timișoara (un contract);
IOVA GABRIELA, la data faptei jurist al Primăriei municipiului Timișoara (un contract).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie 1996 – ianuarie 2014, cei nouă funcționari publici din cadrul Primăriei municipiului Timișoara (majoritatea cu funcții de conducere) și-ar fi încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 pentru a vinde, în mod nelegal, 207 de imobile ce aparțin fondului locativ de stat, unor persoane care nu ar fi avut nici un drept să le cumpere, cauzând un prejudiciu de 42.756.719 lei (9.514.392 euro) în dauna statului.
În urma efectuării urmăririi penale, s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz serviciu în legătură cu încheierea unui total de 207 contracte de vânzare-cumpărare, fiecare contract pentru câte unui imobil ce a făcut obiectul Legii nr. 112/1995.
Astfel, în perioada septembrie 1996 – ianuarie 2014, participarea inculpaților la încheierea contractelor presupus nelegale este următoarea, cu precizarea că, în unele situații, ar fi participat mai mulți inculpați la încheierea presupus nelegală a aceluiași contract: Miuț Nicușor-Constantin (199 contracte), Ciuhandu Gheorghe-Coriolan (61 contracte), Cojocari Ioan (61 contracte), Robu Nicolae (2 contracte), Diaconu Dan-Aurel (1 contract), Stoia Traian-Constantin (1 contract), Staia Martin (2 contracte), Vîrlea Simona (1 contract) și Iova Gabriela (1 contract).
Contextul desfășurării activităților infracționale este următorul:
În luna ianuarie 1996 a intrat în vigoare Legea 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist.
Această lege le dădea drept foștilor proprietari și moștenitorilor lor să își redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile.
Totodată, legea a dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le ocupau la acea dată.
Cu toate acestea, inculpații ar fi încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu persoane care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile.
Funcționarii din cadrul primăriei Timișoara ar fi vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză, la preturi modice stabilite în baza Legii 112/1995 și HG 20/1996, deși cunoșteau că respectivele dispoziții nu mai erau aplicabile acelor persoane. Prejudiciul total cauzat statului român ca urmare a încheierii nelegale a celor 207 contracte de vânzare-cumpărare ce fac obiectul acțiunii penale este de 42.756.719 lei (9.514.392 euro).
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând în principal restituirea bunurilor imobile în natură și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, prin revenirea acestora în proprietatea statului și prin anularea actelor juridice produs al infracțiunii.
În subsidiar, în măsura în care repararea prejudiciului în natură nu mai este posibilă, s-a solicitat repararea prejudiciului în cuantum de 42.756.719 (9.514.392 euro).
În vederea recuperării prejudiciului, s-au instituit măsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile aparținând inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Timiș, cu propunere de menținere a măsurilor asigurătorii.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
De reținut din cel de-al doilea comunicat că, după aproape trei ani de investigații și cercetări, procurorii „nu pot” să facă afirmații, ci supoziții. Adică toate persoanele trimise în judecată „și-ar fi încălcat”, iar faptele sînt „presupus nelegale”. (Cum poți să trimiți pe cineva în judecată pentru o presupusă încălcare a legii cînd la baza sistemului de justiție stă prezumția de nevinovăție?) De asemenea, numărul imobilelor traficate a scăzut spectaculos, de la 967 la 207, ceea ce, evident, a dus la diminuarea considerabilă a prejudiciului, respectiv de la 40 la puțin peste 9 milioane de euro. Despre bunurile pe care s-a pus sechestru și dacă deținătorii le-au dobîndit legal, DNA nu face nici o precizare, cum nu spune nici dacă valoarea bunurilor sechestrate este cea de la data inițială a constituirii dosarului sau cea de la data trimiterii în judecată.
Mai exact, dosarul pare să fi fost instrumentat de așa manieră încît să existe toate premizele că Nicolae Robu nu va fi condamnat. Prin urmare, chiar dacă Ludovic Orban afirmă că, în cazul unei condamnări, Robu nu va mai putea fi susținut pentru un nou mandat de primar, el știe clar că a spus vorbe-n vînt.
